Problema încălzirii globale aduce în atenție protecția resurselor. Cum stă România la acest capitol

• Pe 5 mai, Germania și-a epuizat resursele biologice pe anul acesta, conform Global Footprint Network.
• România își va epuiza resursele pe 2025 pe 31 mai, conform altor prognoze, în octombrie.
• Consumul resurselor naturale în România a scăzut mult în ultimul deceniu.

Vara se apropie cu pași repezi, și odată cu ea, și căldurile extreme și seceta. Încălzirea globală aduce în prim plan problema protecției resurselor. Situația nu e bună, dar soluții sunt, ar trebui doar aplicate. La capitolul protecției biodiversității, România stă bine dar ce facem cu încălzirea globală?

Anual, se publică raportul despre amprenta ecologică a țărilor

Există mai multe raporte și studii despre modul în care consumăm resursele biologice din jurul nostru. Unul dintre ele este acest raport care estimează care ar fi momentul în anul 2025, de exemplu, în care resursele pământului s-ar epuiza complet dacă am folosit aceste resurse ca în cazul anumitor țări: dacă am consuma resursele în ritmul în care se consumă în Germania sau în România. În cazul Germaniei, acest lucru, respectiv această dată, a fost depășită deja. Estimarea era că pe 3 mai ar ajunge complet epuizate resursele pământului dacă toată lumea le-ar folosi așa cum fac germanii.

În cazul nostru, al României, mai avem până acolo, mai exact până pe 31 mai. De ce consumă germanii cu mult mai multe resurse decât românii, deși este o țară mult mai mare și cu o economie mai avansată decât a României? Acest lucru este detaliat în acest raport. Consumul intensiv de energie, folosirea vehiculelor private, practica mașinilor și agricultura, sunt niște domenii care folosesc foarte multe resurse, respectiv poluează mediul.

Cum stă România pe acest plan?

Dată la care am epuiza toate resursele pământului este 31 mai, care nu este foarte departe. Dar avem un alt raport, cel al deficitului ecologic. Acest raport spune cum să folosim resursele în așa fel încât ca ele să se poată regenera. Din acest punct de vedere, România stă mai bine. Avem un grafic care arată că în anii 1970-1980, deci în perioada dezvoltării intensive a industriei de către regimul Ceaușescu, această diferență dintre ceea ce avem și ceea ce consumăm a fost uriașă. În anii de după 2000, această diferență a scăzut foarte mult.

Ceva s-a întâmplat între anii 2016-2019. Biodiversitatea a crescut foarte mult, deci se pare că am îmbunătățit pădurile. În timp ce consumul a scăzut foarte mult, în anul 2021, cele două statistici, cele două date s-au apropiat foarte mult.