Profesorul univ. dr. Ioan Ianoș, la „În Securitate”: „Creșterea populației este fantastic de rapidă și se tinde spre atingerea capacității de suport a Pământului”

  • Profesorul univ. dr. Ioan Ianoș a fost invitatul emisiunii „ÎN SECURITATE”, de Ziua Pământului.
  • Profesorul Ianoș consideră că există un decalaj între creșterea populației care se face în progresie geometrică și resursele care cresc numai în progresie aritmetică, iar relația dintre natură și societate trebuie reabilitată.
  • Conform profesorului Ioan Ianoș, România este o țară bogată. Dacă Pământul este floarea Universului noi suntem floarea Pământului. Avem resurse, generate chiar de structura echilibrată dintre munte, deal și câmpie, dar nu știm să le folosim eficient.

Prezentăm principalele declarații ale profesorului univ. dr. Ioan Ianoș, joi seara, la „ÎN SECURITATE”, alături de Bogdan Nicolae, la Aleph News:

Un miliard de persoane au participat la manifestările în cinstea Zilei Pământului

Ioan Ianoș: „Sunt cel puțin un miliard de persoane care au fost implicate în cele trei zile legate de Ziua Pământului. Practic a început pe 20, 21, astăzi 22 se încheie manifestările în cinstea Zilei Pământului. La aceste manifestări au participat foarte mulți oameni, au participat activiști de frunte, mai ales din partea tinerilor, Greta Thunberg, Alexandria Villasenor, foarte mulți tineri activiști, dar și Administrația Biden care a fost implicată în a marca această zi. De ce? Pentru că vorbim de Ziua Pământului din 1970. Fondatorul, părintele acestei zile a fost senatorul american democrat Gaylord Nelson, care a pornit de la o idee relativ simplă, de fapt de la un accident, care s-a întâmplat la Santa Barbara, cu un an înainte, 1969, o scurgere masivă de petrol care l-a mișcat atât de mult încât a considerat că este necesară promovarea acestei idei de a avea o Zi a Pământului. Trăiau într-o perioadă foarte agitată. Era o perioadă în care societatea contemporană trecea de la o societate bazată pe consum, în care raționalismul era dominant, la un alt mod de a vedea lucrurile și anume de a pune omul în centrul atenției. A fost un context foarte complex care a condus practic la ralierea la aceste mișcări pacifiste și a unei idei fundamentale și anume aceea legată de faptul că Pământul are resurse limitate și că va trebui să le conservăm, să le păstrăm în așa măsură încât și generațiile viitoare să se poată bucura de aceste resurse.” 

Ioan Ianoș: „Pământul îl putem privi ca pe o floare a universului. Noi suntem norocoși că trăim pe acest Pământ. Este o planetă unică și ar trebui să ne facă mult mai conștienți de absolut toate acțiunile pe care le facem noi.”  

Ziua Pământului ar trebui să fie în fiecare zi

Ioan Ianoș: „Se discută foarte mult, există foarte multe inițiative dar, din păcate, Ziua Pământului ar trebui să fie în fiecare zi. Adică să intre în conștiința fiecărui locuitor al acestei planete că Pământul este un dar de la Dumnezeu și va trebui să-l păstrăm așa cum este și să acționeze în spiritul respectiv. Toți trebuie să se gândească că orice acțiune internă are efecte globale.”

Unele ținte ale agendei ONU 2030 sunt utopice

Ioan Ianoș: „Multe dintre acestea sunt utopice. Este imposibil ca până în 2030 să ai zero foamete la nivel planetar. Sau alți indicatori care au fost puși acolo, cert este că e bine să acționăm în spiritul celor 17 ținte, însă finalitatea este exagerat fixată. E nevoie de timp.”  

Mișcări ecologiste transformate în partide

Ioan Ianoș: „A fost o evoluție absolut normală. Au observat că toate aceste mișcări civice nu au succes dacă nu se transformă în partide politice să aibă și puterea de a decide. E ușor de multe ori ca fiind contestatar să contribui prin acțiuni civice la diverse acțiuni care merg în spiritul ideilor exprimate, dar este bine ca să faci parte și dintre decidenți și așa se explică de ce multe dintre mișcările ecologiste s-au transformat în partide.”

Ziua Pământului este un îndemn la a gospodări mai bine ce am primit

Ioan Ianoș: „Ziua Pământului este o reamintire a ceea ce alții au constatat anterior și în același timp un îndemn de a focaliza preocupările oamenilor și ale decidenților în principal spre a gospodări mai bine ceea ce am primit. Sunt multe rădăcini anterioare, de la sfârșitul secolului 18, începutul secolului 19. Era Malthus (n.r. Essay on the Principle of Population de reverendul Robert Malthus, 1798) care arăta că există un decalaj între creșterea populației care se face în progresie geometrică și resursele care cresc numai în progresie aritmetică și asta înseamnă un decalaj foarte mare.”  

Ioan Ianoș: „Dacă am discuta în sensul lui Malthus cam așa s-ar pune problema, pentru că, într-adevăr, soluțiile pe care le preconiza el pentru scăderea numărului de locuitori erau războaiele, pe care le considera absolut justificate, bolile și epidemiile. Erau cele trei instrumente principale recomandate de Malthus pentru a echilibra acest raport între creșterea numărului de locuitori și cantitatea de resurse.”

Atingerea capacității de suport a Pământului

Ioan Ianoș: „Până în anii 1980 a fost dominantă teoria ricardiană care spunea că tehnologia și știința sunt capabile să descopere noi resurse, să valorifice noi resurse, încât să asigure necesarul unei populații crescânde.Cert este că după anii 90 a început să se pună și această problemă legată de faptul că există o presiune umană foarte puternică într-un spațiu limitat și cu resurse limitate. Creșterea populației este fantastic de rapidă mai ales în țările în curs de dezvoltare încât am ajuns la 8,5 miliarde de locuitori, probabil spre nouă, creșterea este extrem de rapidă și se tinde spre atingerea capacității de suport a Pământului în ceea ce înseamnă asigurarea resurselor necesare.”

România este o țară bogată

Ioan Ianoș: „Suntem o țară foarte bogată. Dacă Pământul este floarea Universului, noi suntem floarea Pământului. Avem resurse, resurse care sunt generate chiar de această structură echilibrată între munte deal și câmpie. Dacă v-ați uita la o statistică, veți vedea că sunt cam o treime fiecare dintre acestea. În plus, ne-a mai dat ceva. Și harta României, dacă o priviți, este un hexagon, mult mai perfect decât hexagonul francez, ceea ce înseamnă că din punct de vedere economic minimizează distanțele, transportul se poate realiza ușor într-o țară de tip hexagon față de Norvegia, dintr-o parte în alta.”  

Ioan Ianoș: „Munții noștri nu sunt ca Alpii, ei pot fi traversați și a fost un avantaj. Pasurile înalte au fost folosite. Transalpina a fost folosită de romani. Pasurile înalte au fost mai ușor de utilizat în istorie decât văile care erau împădurite, erau greu circulabile. Avem resurse, important este ca noi să conștientizăm resursele pe care le avem, să le păstrăm și să le gospodărim așa cum trebuie, în concordanță cu natura. Relația dintre natură și societate trebuie reabilitată.”

Românii stau prost la organizare

Ioan Ianoș: „Noi, din punct de vedere teoretic suntem foarte bine dezvoltați, deștepți toți și avem un grad de inteligență ridicat, comparabil cu cel din vest. Nu ne depășesc din punctul ăsta de vedere. Însă la organizare stăm foarte prost. Din păcate, este un decalaj extraordinar de mare între ceea ce știm și comportament. Din punctul meu de vedere, aici va trebui să lucrăm foarte mult. Mă uitam în Elveția, nu are resurse precum avem noi, însă comportamentul elvețianului este altfel. Respectă legile naturii și o ajută prin lucrările adiacente pe care le fac ca să obțină maximul de la natură. E un alt tip de comportament. Am fost în Munții Elveției, până la ghețari. Dacă mergeți la noi în Bucegi rămâneți de la un an la altul mai surprins de câte ravene sunt, pentru că nu mai este gospodărită deloc pășunea în zona montană. E un pășunat extensiv, nu se mai îngrijește de protejarea acestei bogății, căci este o bogăție extraordinară.”

Marii poluatori consumă din resursele planetare

Ioan Ianoș: „Sunt state foarte populate sau cu o economie extraordinar de puternic dezvoltată și axată în special pe consumul de resurse și care sunt și cei mai mari poluatori la nivel mondial. Citisem undeva, nu este actualizat, Statele Unite, de exemplu, șase la sută din popuația globului, polua peste 50 la sută. În ultimii ani, China, India au depășit. Sunt statele care consumă mult și consumă din resursele planetare până la urmă. Dacă efectele s-ar limita numai între granițele statelor respective, ar fi în regulă, dar ei consumă resursele planetei în întregime.”

Suprafața arabilă a depășit-o pe cea împădurită

Ioan Ianoș: „La nivel planetar, cam 26 la sută din suprafață e ocupată de terenuri agricole și 23 la sută de păduri. Procentul a fost mult mai mare în favoarea pădurilor.”  

România are un tezaur extraordinar

Ioan Ianoș: „Noi avem un tezaur extraordinar și ne distingem de Europa, suprafața pe care o avem noi în păduri în statistică este optimă pentru o dezvoltare absolut sustenabilă pe o perioadă foarte îndelungată. Din păcate, am asistat, în ultima perioadă, la o exploatare, culmea, inclusiv a pădurilor virgine. La nivel european eram prima țară în raport de suprafața ocupată de pădurile virgine. Moștenirea aceasta înseamnă că cei dinaintea noastră au avut grijă, pentru că era foarte ușor ca să distrugă și ei pădurea, să trăiască într-un confort extraordinar. Au conservat-o foarte mult și raportul acesta dintre împădurire și despădurire este mult rămas în urmă și trebuie să ținem cont că o pădure ajunge la maturitate în 50 până la 100 de ani.”  

România este unică deoarece are resurse variate

Ioan Ianoș: „Unicitatea României este dată de structura, arhitectura fizică a spațiului, are foarte multe valori, nestemate, nu vreau să vorbest de valorile individuale. Pământul ne-a lăsat absolut tot ceea ce ne trebuie ca să trăim, să ne dezvoltăm, pentru că avem absolut toate resursele, de la cele piscicole dacă vreți, până la cele de uraniu. Din acest punct de vedere, sunt foarte puține state în lume de mărimea României, deoarece trebuie să ținem cont că toată această diversitate de resurse este concentrată într-un spațiu relativ restrâns, care să aibă atâtea resurse. Avem elemente absolut unice. E suficient să vorbim de Delta Dunării, care este un unicat pe care am reușit să-l păstrăm. Sunt puține delte în lume care își păstrează această valoare. Aici vreau să amintesc aportul profesorului Angheluță Vădineanu de la Universitatea din București, chiar de la transformarea Deltei Dunării dintr-un spațiu anonim, deltaic, în rezervația biosferei care este trecută în patrimoniul mondial al valorilor. Existența unei administrații proprii a Deltei Dunării obligă foarte mult.”  

Ruralul românesc este de o diversitate extraordinară

Ioan Ianoș: „Mai avem ceva ce noi, în general, cam desconsiderăm, și anume spațiul rural. Ruralul românesc este de o diversitate extraordinară și are niște valori pe care noi nu știm să le apreciem. Avem politici, avem strategii de dezvoltare rurală, de dezvoltare durabilă, însă una este hârtia și alta este acțiunea. Din punctul meu de vedere trebuie educat și săteanul. În ce sens? Noi nu trebuie să distrugem habitatul. El observă decalajul între venituri, confort și așa mai departe între rural și urban și atunci are tendința întotdeauna ca să migreze spre urban. Statul ar trebui să ajute în așa fel prin subvenții, prin alte mijloace care există: de modernizare a accesibilității, elemente moderne și în același timp să-i păstreze valoarea lui perenă. Sunt câteva coordonate în sat pe care noi trebuie să le păstrăm cu orice preț. Am fost puternic deranjat de faptul că o școală care avea 15 elevi a trebuit să fie desființată pentru că nu se asigură normele. Școala, în orice sat, alături de biserică, a fost principala instituție care a menținut poporul de-a lungul timpului. Hai să facem și noi eforturile pe care le fac alte țări, unde au 3-4 elevi și totuși școala funcționează.”