Programul de Guvernare PNL-PSD-UMDR. Infrastructura, dezvoltarea, siguranţa cetăţenilor și reindustrializarea, printre priorități

Conectarea prin infrastructură a regiunilor istorice, dezvoltarea echilibrată a României, implicarea în guvernare a societăţii civile, modernizarea sistemului de învăţământ şi reducerea polarizării sociale se numără printre măsurile din Programul de Guvernare PNL, PSD, UDMR.

Guvernul vizează implementarea reformelor asumate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în special îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, guvernanţa corporativă, atingerea ţintele europene de decarbonizare a transportului, digitalizarea transporturilor şi creşterea siguranţei în domeniu. De asemenea, se va implementa Planul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport.

Pe dimensiunea de ordine şi siguranţă publică, Guvernul are drept obiectiv principal întărirea capacităţii de a acţiona în interesul cetăţenilor şi comunităţilor, astfel încât să devină un furnizor de încredere în instituţiile statului. În plan intern, este important ca eforturile să se concentreze pe creşterea gradului de siguranţă şi protecţie a cetăţeanului, pe continuarea reformelor instituţionale şi rezolvarea unor probleme structurale care au vulnerabilizat sistemul şi l-au expus unor riscuri semnificative. Totodată, transformarea digitală a serviciilor publice oferite cetăţenilor de către structurile MAI reprezintă un element cheie de modernizare şi transformare instituţională.

Guvernul va continua demersurile pentru aderarea României la Spaţiul Schengen şi pentru aderarea la Zona Euro, cu luarea în considerare a evoluţiilor la nivel UE privind reforma spaţiului Schengen şi a consolidării Uniunii Economice şi Monetare. De asemenea, Guvernul va continua demersurile de finalizare a MCV, pe baza unor progrese reale în ce priveşte independenţa şi eficienţa sistemului judiciar românesc, şi participarea la noul mecanism general european de evaluare privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.

România va continua să susţină activ eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova şi programul de reforme pro-democratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova şi având ca fundament comunitatea de limbă, istorie şi cultură cu Republica Moldova, precum şi viziunea spaţiului comun din perspectiva integrării europene.

Programul vorbeşte şi de reindustrializarea României, prin crearea unor ecosisteme industriale şi a unei reţele de hub-uri industriale şi promovarea de tehnologii digitale, tehnici moderne de producţie, materiale noi şi dezvoltarea economiei circulare.

Rezilienţa sistemului de sănătate prin acces sigur la servicii medicale de bună calitate, pentru fiecare cetăţean, reţea naţională de centre medicale comunitare, asigurarea personalului medical necesar în mediul rural şi în zone defavorizate, acces mai bun, în mediul rural şi în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv la cele compensate şi gratuite, reţea de centre de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate. Se va prioritiza accesul neîngrădit la medicamente esenţiale, compensarea/ gratuitatea medicamentelor din programele naţionale şi a vaccinurilor, reevaluarea politicii medicamentului şi încurajarea producţiei autohtone de produse farmaceutice.

O nouă politică energetică naţională este necesară în contextul european recent. Asigurarea securităţii energetice reprezintă obiectivul esenţial al noii politici energetice, în acord cu contextul european al unei viitoare pieţe integrate. Se va asigura tranziţia verde şi digitalizarea sectorului energetic prin promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile, a eficienţei energetice şi a tehnologiilor. Decarbonarea furnizării de energie, având în vedere ţinta asumată la nivelul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40% faţă de nivelul din 1990, poate fi realizată doar prin mărirea capacităţilor de producţie nucleare. La nivel regional, independenţa energetică trebuie să fie noul obiectiv strategic. În acest context, independenţa energetică a României devine un prim obiectiv al guvernului.

România îşi propune să transpună şi să aplice Pactul verde european (Green Deal), strategiile, planurile şi legislaţia acţiunilor-cheie aferente prin elaborarea şi implementarea unui Pact verde pentru România, care să particularizeze obiectivele europene la realităţile şi posibilităţile naţionale, aşa încât noul cadru de dezvoltare durabilă, justă şi intruzivă să asigure o tranziţie ecologică eficientă economic, suportabilă social şi axată pe competitivitate, inovaţie şi decarbonizare.

Se va urmări dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare între judeţe şi creşterea calităţii serviciilor publice la care să aibă acces cetăţenii, va continua procesul de modernizare a capacităţii administrative a statului prin creşterea calităţii şi accesului la serviciile publice, pregătirea şi selecţia resurselor umane din sectorul public competente, integre şi dedicate cetăţeanului, promovând etica, integritatea, prevenirea corupţiei şi transparenţa, precum şi debirocratizarea, simplificarea administrativă, informatizarea serviciilor, standardizarea, modernizarea şi reducerea suprapunerii capacităţii şi regulilor de control ale autorităţilor statului.

Dezideratele urmărite din perspectiva Proiectului „România Educată” vor fi: educaţie de calitate pentru toţi, educaţie individualizată – diversitate, realizarea autonomiei şi gândirii critice, considerarea modelul profesorului în formarea elevului ca fiind cel mai puternic instrument pedagogic, alocarea prioritară de resurse suficiente, în mod transparent, echitabil şi eficient.

Creşterea ponderii în PIB la 7% a investiţiilor (registrul investiţiilor publice – organism consultativ).

Alte promisiuni sunt facilitarea accesului tuturor la sănătate, rezilienţa sistemului de sănătate, accelerarea şi încurajarea vaccinării anti-COVID 19, standarde europene de calitate a serviciilor de sănătate, gestionarea resurselor din fonduri europene pentru investiţii în infrastructura de sănătate, implementarea telemedicinei, în cultură, susţinerea parteneriatului stat – biserică, valorificarea patrimoniului cultural al României, prin intermediul turismului, şi a valorilor tradiţionale autentice, precum şi creşterea performanţei sportive, investiţii în sport şi baze sportive, gestionarea carierei sportive.

Încurajarea capitalului românesc, schimbarea paradigmei economice – trecerea la economia de producţie, promovarea tehnologiei digitale, dezvoltarea de hub-uri industriale, realizarea unei economii reziliente, dezvoltarea capitalui uman, investiţii, eficientizarea cheltuielilor statului, combaterea sărăciei, managementul destinaţiilor turistice, punerea în valoare a patrimoniului cultural, diversificarea serviciilor şi creşterea calităţii în turism este o altă prevedere a programului.