- Salariul minim și pachetul de solidaritate lipsesc din proiectul trimis de Guvern.
- Partidul adoptase în februarie un mandat clar pentru negocierile bugetare.
- Cele trei puncte: includerea pachetului de solidaritate, finanțarea proiectelor locale la nivelul anului 2025 și nicio modificare la taxe și impozite față de anul trecut.
Guvernul condus de Premierul Ilie Bolojan pregătește Bugetul pentru 2026 într-un context economic care s-a schimbat radical în ultimele zile. Criza din Golf și volatilitatea puternică a prețului petrolului pun sub semnul întrebării premisele pe care a fost construit proiectul de buget. Practic, statul riscă să adopte un document bazat pe prognoze care nu mai corespund realității economice. Informațiile privind proiectul de buget 2026 au fost obținute pe surse de colegii noștri de la Aleph Business.
Pentru prima dată, România se confruntă cu situația paradoxală în care bugetul ar putea avea nevoie de rectificare chiar înainte de a fi adoptat. Dacă bugetul ar fi fost deja votat, guvernul ar fi putut argumenta că schimbarea condițiilor economice impune ajustări. În actualul context însă, executivul pregătește un buget construit pe ipoteze care riscă să devină rapid depășite. Ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB este deja pusă sub semnul întrebării, iar economiștii avertizează că presiunile asupra finanțelor publice ar putea crește.
Proiectul de buget pornește de la o creștere economică de aproximativ 1% și de la un PIB estimat la 2.045 miliarde de lei. Veniturile statului sunt prognozate la 738 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile ar urma să ajungă la 865 de miliarde de lei. Deficitul bugetar ar fi astfel de aproximativ 127,7 miliarde de lei, echivalentul a 6,2% din PIB. Guvernul mizează pe investiții de 165,8 miliarde de lei, adică aproximativ 8% din PIB, și pe o creștere a investițiilor de aproximativ 4%, în timp ce consumul final ar urma să scadă cu 0,8%.
În același timp însă, mai mulți economiști spun că aceste calcule nu mai sunt realiste. Nimeni nu știe unde se va opri prețul carburanților, iar prognozele de inflație, estimate la 3,9% pentru finalul anului, ar putea deveni rapid irelevante dacă șocul energetic se transmite în economie. O inflație mai mare ar însemna costuri mai ridicate pentru stat, dobânzi mai mari la împrumuturi și presiuni suplimentare asupra deficitului.
În proiectul de buget, cele mai mari creșteri de alocări sunt direcționate către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care primește aproximativ 7 miliarde de lei în plus, dar și către Ministerul Energiei și Ministerul Transporturilor. De asemenea, bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție crește până la aproximativ 4,5 miliarde de lei. În schimb, alte ministere pierd bani, printre ele Ministerul Sănătății, care primește cu aproximativ 1,5 miliarde de lei mai puțin, și Ministerul Dezvoltării.
Cheltuielile sociale rămân cele mai mari din buget. Pentru sistemul de pensii și cel de sănătate sunt alocate peste 245 de miliarde de lei. Casa Națională de Pensii Publice ar urma să primească aproximativ 158,9 miliarde de lei, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate aproximativ 82,8 miliarde de lei, sume care depășesc bugetul propriu al statului.
În plan politic, proiectul de buget este departe de a fi finalizat. PSD a anunțat că își va da acordul abia duminică, după o reuniune internă, iar până atunci Ministerul Finanțelor ar putea pune documentul în consultare publică. Social-democrații susțin că în varianta actuală lipsesc elemente importante, precum salariul minim sau pachetul de solidaritate, și cer menținerea finanțării proiectelor locale la nivelul anului 2025. În plus, partidul a stabilit încă din februarie că nu acceptă modificări ale taxelor și impozitelor față de anul trecut.
În aceste condiții, analiștii spun că problema nu este doar economică, ci și politică. Dacă prețurile energiei continuă să crească și dobânzile la împrumuturi urcă, deficitul ar putea depăși ținta de 6,2% din PIB. Asta ar însemna negocieri dificile cu Uniunea Europeană și o rectificare bugetară aproape inevitabilă la scurt timp după adoptarea bugetului.
