- Vladimir Putin a vorbit la Soci despre țări „ca România”, unde „procedurile electorale sunt o farsă”
- MAE îi transmite lui Putin că nu acceptă „lecții de democrație de la Rusia”
- Vladimir Putin și-a închis toți oponenții politici de-a lungul timpului și se află la putere din 2012
- Azi și mâine au loc alegeri parlamentare în Cehia. Partidul lui Andrej Babiš este preferat, potrivit sondajelor
- Andrej Babiš cere reducerea ajutorului pentru Kiev. În Cehia, se află cei mai mulți refugiați ucraineni
Oana Țoiu nu se lasă intimidată de Putin. La câteva ore după discursul ținut de Președintele rus la Soci unde a criticat alegerile anulate din România, Ministerul de Eexterne din România a reacționat ferm.
Totul a început când Putin a transmis că alegerile prezidențiale din România au fost „o farsă” și a dat țara noastră drept exemplu de manipulare a voinței poporului în procesul electoral.
Purtătorul de cuvânt al MAE, însă, răspunde: „Nu acceptăm lecții de Democrație de la Federația Rusă”.
Între timp, fiorii ruși se simt și în Cehia, unde azi au început alegerile parlamentare, iar temerile sunt aceleași: că partide cu simpatii rusești ar putea controla Parlamentul și că efectele s-ar putea vedea în special asupra ucrainenilor.
Ieri, la conferința internațională Valdai de la Sochi, președintele rus Vladimir Putin a ținut să își exprime părerea cu privire la politică în general, la diplomație și la ceea ce el numește în acest moment lume multipolară.
Trebuie să spunem aici că această conferință a avut drept temă „politica policentristă”. El, scurt timp după ce și-a început discursul, a făcut referire și la România. A început prin a vorbi despre cum cetățenii din unele țări occidentale nu mai sunt de acord cu ambițiile unor politicieni, despre cum, spune el, establishment-ul sau sistemul din unele țări europene nu vrea să mai renunțe la putere, ci încearcă prin metode ilegale să amăgească cetățenii.
Dar, mai spune Vladimir Putin, aceste metode de influențare a procedurilor electorale nu vor ține pentru mult timp, nu vor funcționa pe termen lung pentru că au drept scop manipularea voinței poporului.
Și în acest caz a dat el drept exemplu România, cel mai probabil făcând referire la alegerile prezidențiale de anul trecut și de anul acesta, deși spune el că nu vrea să intre în mai multe detalii.
Dar a continuat prin a spune că în unele țări europene, din nou fără a da un nume precis, autoritățile își închid chiar oponenții politici care se bucură de foarte multă popularitate.
Ei bine, aceste declarații vin de la Președintele unei țări unde procedurile electorale pot fi numite oricum mai puțin democratice, de la un președinte care se află la putere de 15 ani și care nu vrea de altfel să renunțe la această putere, și totodată de la un președinte care nu doar și-a închis oponenții politici, ci avem și exemple de asasinate, lista este lungă dar putem aminti aici doar cazul lui Alexei Navalnîi.
Cu toate acestea trebuie să spunem că astfel de discursuri venite de la Kremlin și în special prin vocea președintele rus Vladimir Putin, ar putea să aibă efect asupra anumitor părți ale societății, nu doar din România ci și din alte țări europene, care nu sunt mulțumite în acest moment de modalitatea în care guvernele lor conduc țara.
De altfel scopul acestor discursuri sunt chiar de a crea instabilitate politică și socială și de a dezbina și mai mult societatea.
Răspunsul Ministerului Afacerilor de Externe a fost unul destul de prompt și destul de clar, spune el că nu va accepta lecții de democrație de la Rusia, un stat care a atacat un alt stat suveran și care de altfel a și încercat să intervine în alegerile din România și din Republica Moldova.
Cu toate acestea, este posibil că acest discurs totuși să aibă efect aici în România, să aibă ecou, mai ales că este nevoie în acest moment de o cooperare mai bună între ministere și instituții care să combata astfel de mesaje propagandistice și mai ales că, așa cum am văzut și în raportul pe care chiar președintele Nicușor Dan l-a prezentat la Copenhaga zilele trecute, încă există aceste platforme, spune el, care au fost create pentru a influența opinia publică în contextul alegerilor, ele încă există, există această infrastructură care continuă să funcționeze și care vedem că nu a fost oprită nici până acum.
Alegeri în Cehia. Care sunt scenariile pe care le putem lua în calcul
Vedem în aceste alegeri din Cehia că preocupările sunt aceleași ca în România și Moldova, de îndepărtare de valorile europene și apropiere de Rusia.
În acest moment, potrivit sondajelor din Cehia, există cinci partide care ar putea să intre în Parlament.
Vorbim în primul rând despre partidul condus de Andrei Babiș, un partid despre care se spune că ar fi populist și care ar putea obține, potrivit acestor sondaje, în jur de 30% dintre voturi.
Pe locul doi se află partidul condus de actualul prim-ministru, un partid de centru-dreapta, care ar obține în jur de 20% dintre voturi.
Apoi urmează încă trei partide cu procentaje ceva mai mici, dar printre aceste partide se numără și partide de extrema-dreapta.
Situația este extrem de dificilă și acolo s-au creat două tabere, o taberă pro-europeană și o taberă anti-UE, anti-NATO, și despre care se spune că ar fi și pro-Rusia.
Dacă aceste alegeri vor fi câștigate de partidul condus de Andrei Babiș, atunci am putea vedea o schimbare de poziție a Cehiei cu privire la Ucraina mai ales, pentru că se cunosc deja părerile acestui politician față de ajutorul pe care Cehia l-a oferit Ucrainei și despre cum Uniunea Europeană încearcă să ajute Ucraina.
Noi știm, de altfel, că în Cehia, în acest moment, se află cel mai mare număr de refugiați ucraineni per cap de locuitor și că, de altfel, Cehia este și cea care iniția acel sprijin de oferire a Ucrainei de lovituri de artilerie, un sprijin care s-a dovedit, de altfel, a fi extrem de eficient pentru armata ucraineană.
Deci, dacă aceste alegeri vor fi câștigate, adică acest partid va obține cele mai multe dintre voturi, este posibil să asistăm la o astfel de schimbare de perspectivă în politica externă.
Totuși, trebuie să precizăm aici, președintele Cehiei poate să nu îl numească pe Andrei Babiș, prim-ministru, chiar dacă acesta va obține un număr foarte mare de voturi.
Oricum, până acum, din sondajele din Cehia, vedem că niciunul dintre partide nu va obține majoritate, deci, cel mai probabil, se va crea o Coaliție în cele din urmă.
Dar, chiar și așa, rezultatele acestor alegeri, dacă partidul lui Andrei Babiș va fi câștigător, ar putea să îndepărteze și mai mult Europa Centrală, Cehia, de Bruxelles, și vedem deja că există unele țări, chiar și în Uniunea Europeană, cum sunt, de exemplu, Slovacia sau Ungaria, care se opun unor inițiative la nivelul UE de sancționare a Rusiei și de sprijinire a Ucrainei, ori, dacă mai adăugăm încă o țară în acest sens, este posibil să vedem o și mai mare dezbinare.
