Putin nu renunță și cere mai mult teritoriu în Ucraina. Ce presiuni poate exercita Trump pentru a obține armistițiul de 30 de zile

• Trump vorbește luni, la ora 17.00 (ora României), cu Putin pentru a opri „baia de sânge”.
• Liderii din UK, Franța, Germania și Polonia vor vorbi cu Trump înainte de a-l contacta pe Putin.
• Conform lui Trump, peste 5.000 de militari ruși și ucraineni mor săptămânal.
• Rubio a declarat că următoarele negocieri de pace ar putea avea loc la Vatican.
• Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski: China este țara care ar putea opri războiul.
• Marco Rubio: Am informat Rusia că Congresul va aproba sancțiuni dacă nu acceptă pacea.
• Rusia și Ucraina vor schimba 1.000 de prizonieri de război în această săptămână.

Președintele american Donald Trump va vorbi astăzi, la telefon, cu președintele rus Vladimir Putin, pentru a-l convinge să fie de acord cu un armistițiu de 30 de zile. Șeful Casei Albe se va consulta înainte cu liderii din Marea Britanie, Franța, Germania și Polonia, iar după discuția cu Putin îl va suna și pe Zelenski. Demersul lui Trump vine după ce negocierile de pace de la Istanbul din 16 mai s-au încheiat fără niciun progres.

Ce presiuni poate exercita Trump asupra lui Putin?

Știm deja poziția Rusiei. Putin a avut ieri declarații. A spus că nu renunță la condițiile puse în momentul în care a început războiul, în urmă cu mai bine de trei ani, și anume, pe lângă cucerirea totală a celor patru regiuni din sud-estul Ucrainei, pe care armata rusă nu le controlează și nu a putut să le controleze niciodată în totalitate din toamna lui 2022, până la alte condiții de ordin intern: dezarmarea Ucrainei, reducerea armatei, denazificarea – cum mai spune Kremlinul – schimbarea lui Zelenski, dar și problemele de politică externă ale Ucrainei, și anume o autonomie după modelul Suediei sau al Elveției.

Pentru a ajunge la un acord de încetare a focului – cum îi cere Trump, dar și liderii europeni – Putin trebuie să accepte realitatea din teren, și anume faptul că este un război de uzură, un război înghețat. Un război în care linia frontului s-a modificat foarte puțin în ultimii doi ani. Unde mor, cum spunea chiar președintele Trump, peste 5.000 de militari, atât de partea rusă, cât și de partea ucraineană. Sunt mari distrugeri, suferă ambele popoare, și atunci singura soluție este să accepți realitatea și să accepți această linie a frontului.

Zelenski a fost de acord cu acest lucru. Ucraina va pierde 20% din teritoriu, împreună cu Crimeea, dacă se face o graniță pe actuala linie a frontului, însă Putin vrea mai mult teritoriu. Vom vedea dacă președintele Trump are cărți bune în mână în această negociere. El argumentează tot timpul relația bună dintre el și Putin, dar o relație bună nu știm dacă va funcționa cu un lider la Kremlin, știind că Putin, de cele mai multe ori, acționează doar dacă este o presiune foarte mare. De puține ori a acționat pe baza unei relații de prietenie sau dacă are un interes foarte mare.

În acest moment, Rusia nu are un interes foarte mare din partea Statelor Unite, atâta vreme cât primește sprijin militar destul de substanțial din Iran și Coreea de Nord, și sprijin economic și financiar din China, Brazilia, India și alte țări care sunt în grupul sau pe lângă grupul BRICS, creat de Rusia și China pentru o cooperare militară destul de solidă a acestor state cu regimuri totalitare.

Cum ajută Europa și țările din est procesul de pace?

Europa s-a mobilizat. Am văzut acest grup de patru țări – Polonia, Franța, Germania și Marea Britanie. Liderii lor sunt destul de uniți; ei sunt dispuși inclusiv să trimită trupe de menținere a păcii, dacă ambele țări vor fi de acord, adică atât Ucraina, cât și Rusia. Rusia, până acum, a spus foarte clar că nu va fi de acord. Tcomai din această cauză poate că acest proiect nu va fi unul pus în teren, dar, în teren, oricum ar trebui să fie observatori militari sub mandatul ONU sau OSCE.

Dacă ne uităm pe hartă, vedem că aceste țări sunt cumva pe linia principală de ofensivă a Armatei Rusiei în Europa, care a fost încă din timpul Războiului Rece – și anume Polonia, Franța, Germania și, mai departe eventual, Marea Britanie. Ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze pe noi este că, aici, în zona de sud – care este direcția secundară sau de rezervă a Armatei Rusiei, și anume acolo unde avem România, Ungaria, Bulgaria – nu există această coeziune. Din această cauză Nicușor Dan, în postul lui de președinte și guvernul care va fi, ministrul de externe, trebuie să pună un accent foarte mare pe dezvoltarea unor relații strânse cu vecinii de la Marea Neagră. Avem un aliat puternic în Turcia și se pot construi relații destul de puternice, la fel cum am avut, mai degrabă spus, cu Statele Unite.

În acest moment trebuie refăcute inclusiv relațiile cu Statele Unite, ținând cont că au fost ceva contre între vicepreședintele Statelor Unite și politicile din România, și unii politicieni din România.