- Radu Magdin: „Următorul deceniu va fi, cu adevărat, schimbat în România de către elite locale și de către sectorul privat”
- Radu Magdin: „Trebuie să stabilim ce vrem ca destinație, ca obiectiv și cred că avem nevoie de un nou proiect de influență”
- Radu Magdin: „Poți să faci să fie bine și cu americanii și cu europenii. Lucrurile sunt mai nuanțate”
Radu Magdin, analist de politică externă, vorbește în emisiunea „InSecuritate”, de la Aleph News, unde (nu) este și unde ar trebui să fie România, ținând cont de strategiile, politica de regândire și mizele politicii globale.
Advertisment
Invitatul lui Bogdan Nicolae devoalează care sunt erorile făcute de țara noastră în a avea un proiect de influență, dar și platitudinile în care ne cufundăm în materie de politică externă și lipsă de obiective.
Ce opțiuni avem și ce cale de urmat are țara noastră? Cât ne vor costa, în timp, alegerile greșite și care este prețul plătit la expirarea termenului de valabilitate a ceea ce s-a făcut anterior?
Recomandări
,,Cred că ar trebui să ne băgăm în seamă și să ajutăm cu idei, să venim cu diferite perspective”
„Eu cred că, în momentul de față, puterile vestice la care suntem noi fericiți să fim tractați, să fim parteneri – și aici poate că ar putea exista o contribuție românească – noi cred că putem avea o valoare adăugată, cu elemente de inovație. Și cred că ar trebui să ne băgăm în seamă și să ajutăm cu idei, să venim cu diferite perspective. (…) Vitalitate avem, noi nu avem obiective! Asta nu înseamnă, fără să exagerez deloc, că nu avem o capacitate fabuloasă de a produce idei și de a veni cu diferite perspective, dar ideile urmează obiective. Noi trebuie să stabilim ce vrem ca destinație, ca obiectiv și cred că avem nevoie de un nou proiect de influență, atât la Bruxelles, planul european și să ieșim din zona aceasta de platitudini în care am intrat.”
,,Nu putem capitaliza o serie de aspecte dacă nu ne facem simțită prezența în dezbaterea de idei”
„Este foarte important pentru că toată lumea este în regândire în momentul de față. Și noi avem idei, putem contribui. Dacă nu facem acest lucru, să nu ne surprindă că, la un moment dat, aflăm că se iau anumite decizii la care nu avem niciun cuvânt de spus și nu numai raportat la România, ci poate la Ucraina, la Republica Moldova.”
Care este (a)sincronismul Bucureștiului cu vecinătatea? De ce este nevoie pentru a crea un nou val românesc în acest deceniu de planificare și de regândire? Care este prețul plătit de țara noastră pentru expirarea termenului de valabilitate a ceea ce s-a făcut anterior?
„Nu trebuie să cerem prea mult nici de la clasa politică!”
„Cred în responsabilitatea elitelor, în general, dar pe de altă parte cred că următorul deceniu va fi cu adevărat schimbat în România de către elite locale, care sunt mai puțin blocate într-o birocrație națională, și de către sectorul privat. Dacă vrei cu adevărat să creezi un nou val românesc, de aceste elite ai nevoie. Nu trebuie să cerem prea mult nici de la clasa politică. Aceasta ar trebuie să aibă bunăvoința necesară pentru a opera o serie de schimbări pe baza unor idei pe care fie le au, fie le vin. Acesta este un deceniu și o perioadă de planificare de regândire. Dacă nu facem o serie de infrastructuri noi, nu mai merge! Plătim prețul expirării la termenul de valabilitate a ceea ce s-a făcut anterior. Pur și simplu, este nevoie de noi investiții.”
„Aș spune că noi nu înțelegem cum să cultivăm în același timp mai multe interese”
„Apropo de ceea ce spunea și Mihai Eminescu (n.r. – vezi cartonul folosit în emisiune cu declarația poetului), din alt unghi, aș muta discuția în sensul că poți să faci să fie bine și cu americanii și cu europenii. Lucrurile sunt mai nuanțate. Partenerii noștri industriali sunt vest-europenii. Nu te duci la americani să bați la ușă ca să-ți facă fabrici în România. Te duci la nemți, te duci la austrieci, te duci la elvețieni. Te uiți și tu pe hartă! Te duci la americani, la britanici pentru finanțare, pentru investiții. Trebuie să înțelegem și noi cine ce face pe lumea asta și ăia sunt partenerii noștri pe domeniul cu pricina!”, conchide Radu Magdin, analist de politică externă.