- Miruță vrea să crească bugetul apărării în 2026 și promite că nu scade pensiile și salariile militarilor.
- Ministrul Apărării spune că există o nedreptate la pensiile militare, cu cuantumul.
- România primește al doilea cel mai mare împrumut din SAFE, de aproape 17 miliarde de euro.
România se înarmează. Ministrul apărării, Radu Miruță, a anunțat, ieri, că va crește cheltuielile dedicate apărării la 2,7 % din PIB în 2026, după ce, anul acesta, MApN a avut un buget de 2,3%. Ministrul recent desemnat spune că această creștere este una necesară, mai ales că avem un război la graniță, și promite că nu va scădea pensiile sau salariile militare în următorul an.
Amenințarea războiului și a Rusiei, în general, se simte și în Polonia, care investește 2 miliarde de euro în fortificații antidronă la granița cu teritoriul rus, dar pregătiri pentru un posibil conflict se fac și în Marea Britanie, unde ministerul apărării anunță un program militar de un an, plătit, pentru tinerii britanici.
Acest program va începe în 2026 și va fi considerat un an… sabatic, unde experiența acumulată va fi prezentată ca vechime de muncă.
Să nu uităm că și anul acesta bugetul apărării era de 2,5% din PIB. Execuția bugetară este însă de 2,17%. Anul trecut a fost de 2,21%, tot din 2,5%, iar cu trei ani în urmă era 1,67% din 2,5%.
Din 2022, printr-o decizie exactă, bugetul apărării a fost majorat la 2,5% din PIB, dar niciodată de atunci, chiar dacă avem război la graniță, nu s-au cheltuit toți banii. Mai există și o altă problemă: degeaba aloci resurse bugetare dacă nu ai suficienți militari.
În prezent, Armata României nu are destui militari pentru a apăra țara. Fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, spunea că numărul de militari ar trebui să crească la 120.000. În acest moment sunt în jur de 70.000, deci ar mai fi nevoie de 50.000, mai mult de jumătate. Actualul ministru al Apărării nu face referire la creșterea numărului de militari.
Armata Română, și în special Forțele Terestre, se bazează pe două divizii, adică aproximativ 20.000 de militari, distribuiți în unități județene. În aceste condiții, apărarea României este insuficientă. Este clar că, înainte de a investi în echipamente militare, este nevoie de o reorganizare totală a sistemului de apărare. Trebuie să trecem de la o armată orientată spre misiuni internaționale, cum era în Afganistan, la o armată de apărare a teritoriului, cum exista înainte de 1990.
Ce ar trebui să facă România pentru a-și crește eficiența militară comparativ cu Polonia?
Sunt necesare numeroase reforme. Ministrul Apărării a menționat recent o mică restructurare, referindu-se la structurile care consumă bani, dar nu au rol de apărare. Până la achiziția de echipamente moderne, armata are nevoie de militari și de o schimbare a concepției de achiziții: investiții în drone și sisteme automate, în contrapondere cu blindatele și alte sisteme vechi de 50-60 de ani, care în condițiile actuale ale frontului nu mai sunt eficiente.
Să nu uităm că în strategia națională de apărare a României scrie că trebuie să urmăm exemplul Poloniei și să devenim a doua țară ca putere militară în NATO, după Germania. Probabil s-a uitat să menționeze Turcia sau s-a referit doar la o țară europeană.
România își propune să urmeze Polonia, dar realitatea este diferită. Polonia a crescut numărul de militari, vrea să aibă cea mai mare forță terestră din Europa, de 300.000 de militari, include trupe teritoriale și își programează un plan pentru ca armata de rezerviști să ajungă la 600-700.000 de militari. În final, Polonia vizează o armată totală de aproximativ un milion de oameni, activi și în rezervă.
Polonia își consolidează frontierele cu mijloace anti-tank și anti-drone. România se confruntă de cel puțin doi ani cu drone rusești și nu a implementat măsuri eficiente pentru a le contracara. În plus, România are graniță maritimă cu Rusia, dar nu a făcut progrese semnificative, cum ar fi achiziția celor patru corvete. În practică, intențiile României de a fi ca Polonia rămân neîndeplinite.
Polonia alocă 3,5% din PIB pentru apărare, iar guvernul arată că amenințarea Rusiei este reală. În România, însă, apărarea pare mai mult formală, fără acțiuni concrete.
Programul românesc de recrutare voluntară este limitat la patru luni și ar urma să înceapă din 2026. Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a spus că maximul sunt 10.000 de locuri. În același timp, anual peste 100.000 de militari sunt scoși din listele de rezerviști, ceea ce creează un deficit de aproximativ 90.000 de militari anual. În 4-5 ani, acest minus va fi greu de compensat.
Toate țările vecine își cresc numărul de militari: Ungaria și-a reînființat trupele teritoriale; Regatul Unit oferă tinerilor un an de pregătire militară voluntară; Germania are un program similar și, dacă acesta nu funcționează, ia în considerare reintroducerea serviciului militar voluntar; Finlanda a crescut vârsta rezerviștilor până la 65 de ani, având o armată de un milion de oameni, activi și în rezervă. Toate aceste
