Râmnicu Vâlcea, de la „Hackerville” la „Hydrogenville”. Ioan Iordache: „Trecerea de la chimie la energie este provocarea începutului de secol XXI”

  • Ioan Iordache: ,,Hidrogenul, înainte de a fi bombă este un element chimic”
  • Ioan Iordache: ,,Aș vrea să spun că Râmnicu Vâlcea este capitala hidrogenului românesc. Nu-mi place etichetarea și ca s-o evităm, trebuie să educăm oamenii”
  • Ioan Iordache: ,,Problemele de mediu sunt probleme serioase de securitate și insecuritate.Viitorul înseamnă acomodare!” 
  • Ioan Iordache: ,,Sunt țările care vor să se bazeze, în continuare, pe energie nucleară, sunt țările care nici nu vor să mai audă și care treptat închid sectorul nuclear”

Invitat în emisiunea ,,InSecuritate”, ing.dr. Ioan Iordache, director executiv al Asociației pentru Energia Hidrogenului,  a vorbit despre industria hidrogenului din România, dar și despre marea provocare a secolului XXI: trecerea de la chimie la energie. Care sunt în România lui 2021 drumul, valențele și etichetările atribuite hidrogenului de către oameni?  

Ioan Iordache: ,,România are o industrie de circa 100 de ani în care se produce hidrogen”

,,Institutul de la Râmnicu Vâlcea (n.r. – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice Râmnicu Vâlcea) este un institut care s-a născut în anii ‘70, are peste 50 de ani de istorie. Noi ne-am ocupat la Râmnicu Vâlcea de producția și tehnologia de apă grea din România și lucram acolo cu unul din izotopii hidrogenului.

După finalizarea proiectului de apă grea, practic ne-am reorientat ca orice instituție și ne-am dus spre direcția tritiu pentru fuziune nucleară și hidrogen pe care-l știe toată lumea pentru partea de aplicații în sector energetic, mai nou. Fac mențiunea că hidrogenul ca element e vechi, e cunoscut. România are o industrie de circa 100 de ani în care se produce hidrogen, dar ce-i drept pentru chimie. Noi, acum, asistăm la trecerea de la chimie la energie, asta e provocarea începutului de secol XXI”, explică interlocutorul lui Bogdan Nicolae.

Ioan Iordache: ,,Aș vrea să spun că Râmnicu Vâlcea este capitala hidrogenului românesc”

Este hidrogenul un motor care trage în sus orașul Râmnicu Vâlcea, ajuns de la „Hackerville” la „Hydrogenville”? Cât loc are hidrogenul în mixul energetic al României? Unde se va folosi hidrogenul? Care sunt ramurile economice beneficiare?

,,Eu aș vrea să spun că Râmnicu Vâlcea este capitala hidrogenului românesc, prin prisma faptului că acolo este Centrul Național de Hidrogen și Pile de Combustie. În cadrul institutului de care vorbeam, avem un combinat chimic care produce și utilizează hidrogen, avem specialiști, avem cunoștințe. Practic, suntem în momentul în care dăm valoare unor studii care au început prin anii 2000. Centrul Național de Hidrogen și Pile de Combustie s-a înființat în 2009, Asociația pentru Energia Hidrogenului din România s-a înființat undeva în 2012.

Practic, discutăm de o activitate susținută într-o direcție care era o nișă, este și acuma o nișă, dar care capătă importanță tocmai în contextul în care problemele de mediu nu mai sunt probleme de, să spun un colț sau altul al lumii, sunt probleme serioase și grave de securitate și insecuritate. Dacă nu ești în siguranță în mediu, nu poți să spui că ești sigur. Probabil, discuția despre securitate va căpăta, pe lângă stilul clasic și cea de mediu. Pentru că degeaba îți păzești casa dacă în jurul casei nu poți să respiri aer sau probleme mai grave.”

Ioan Iordache: ,,Green Deal ne-a forțat să digerăm acest subiect – hidrogenul – pentru care noi, specialiștii, eram pregătiți!”

Ing.dr. Ioan Iordache susține că cercetarea românească are nevoie de timp, de predictibilitate, dar și de investiții serioase. Mărturisește însă că, în toată această ecuație, “Green Deal” a grăbit digerarea și concentrarea din jurul subiectului numit hidrogen, pentru care, în țara noastră, nu există momentan cadru legislativ.

,,Noi, la Vâlcea avem multe realizări, dar toate se limitează la realizări de institut. Adică, avem vehicule cu hidrogen, unul chiar e înmatriculat, avem tehnologii dezvoltate în laborator, concepte, lucruri pe care le facem. Dar mai trebuie făcut un lucru: trecerea de la nivel de cercetare-dezvoltare la dezvoltare-implementare la scară reală. Spun și repet, “Green Deal” ne-a forțat să digerăm acest subiect – hidrogenul – pentru care noi, specialiștii, eram pregătiți, dar societatea să-l absoarbă, să-l înțeleagă, nu era pregătită.”

Ioan Iordache: ,,Cercetarea nu e o cheltuială, e o investiție.”

,,Cât timp e o cheltuială, cât timp ești obligat să plătești niște cercetători, nu e o afacere. Dacă tu vezi dincolo de orizontul apropiat, da! Or, aici, să spunem, vina e cumva reciprocă. În sensul că industria nu a văzut în noi un partener, noi cumva, viziunile noastre erau deasupra.”

Ioan Iordache: ,,Încă nu avem reglementări pentru că nu s-a ieșit din zona chimiei.”

,,În general, noi, în ce înseamnă legislație pe hidrogen, nu avem o legislație, avem  două legi. Una se referă la infrastructura pentru combustibilul alternativ, care este hidrogenul și mai este o lege scurtă, care se referă la susținerea și stimularea mobilității pe bază de hidrogen. Dar, în tot ce înseamnă parte tehnică, încă nu avem reglementări pentru că nu s-a ieșit din zona chimiei”, susține ing.dr. Ioan Iordache.  

Ioan Iordache: ,,Și la noi au fost niște propuneri, dar, din păcate, mai mult scandalul a fost decât dorința din spate.”

Există în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) o felie pentru finanțarea acestor proiecte? Care este politica și industria hidrogenului în Europa? Este hidrogenul viitorul securității energetice?

,,În ceea ce înseamnă hidrogen verde, explicit există și în “Green Deal”. Și la noi au fost niște propuneri, dar, din păcate, mai mult scandalul a fost decât dorința din spate de a arăta ce vrem cu acele proiecte. Poate nu erau perfecte, poate nu erau ce și-ar fi dorit toată lumea, dar cu aia începeam. Vizavi de nuclear, aici problemele sunt mai complexe și înțelegerile la nivel european sunt, de multe ori, contradictorii.

Sunt țările care vor să se bazeze, în continuare, pe energie nucleară, sunt țările care nici nu vor să mai audă și care treptat închid sectorul nuclear. Și atunci automat ai două sisteme care se ciocnesc ca valori. În schimb, trebuie să fii destul de înțelept să argumentezi cu date și cu cifre. Adică, o polemică nu merge, între prieteni poate, dar când discuți de dezvoltarea unei industrii, a unei energii, a unei societăți, vii cu pixul în mână și cu calcule care-ți arată cât de verde este, de fapt, hidrogenul verde, cât de curat este hidrogenul albastru…”

Ioan Iordache: ,,Hidrogenul și, mai ales trecerea hidrogenului de la chimie la energie, e interesantă.”

Cât de ofertant și de interesant este hidrogenul, atât în zona de educație, cât și în cercetare? Suntem în topul celor care generează material didactic pe subiectul hidrogenului, ținând cont de investițiile românești în resursa umană din cercetare?

,,Să știți că, în general, universitățile se cam uită să vadă ce oameni își specializează. Iar hidrogenul și, mai ales, trecerea hidrogenului de la chimie la energie e interesantă. Și sunt facultăți din România care pun asta pe masa. Eu predau la Universitatea Politehnică din București, am ore cu studenții tocmai pe tema asta: Hidrogen, pile de combustie, vector de energie. (…)  Practic, suntem în topul celor care generează material didactic pe acest subiect. Chiar dacă pe partea investițiilor în dezvoltare-cercetare și inovare stăm mai slab, ca și resurse umană suntem gata să organizăm aseamenea cursuri la nivel de master complet și putem să ajutăm oamenii.”

Ioan Iordache: ,,Nu o să ne exporte Rusia banane niciodată. Din Rusia vom cumpăra, în special, combustibil!” 

E o amenințare pentru noi dacă rușii vor produce hidrogen mai repede? Cât de în urmă suntem față de Vestul Europei? Ce mai lipsește României pentru a prinde din urmă trenul hidrogenului?

,,Fiecare țară își dezvoltă propriile politici. Tu trebuie să te acomodezi cu ele, nu trebuie să le pui neapărat în conflict. Cred că viitorul înseamnă acomodare. Dacă e motiv să găsim un conflict, gazul va fi, să spun, motivul, un pretext. Și te poți folosi de el. Rusia, ca orice țară care își drămuiește și ea cu chibzuință resursele, se gândește ok și mâine dacă europenii trec la hidrogen, de mâine ce fac? Relația comercială Est-Vest a fost motorul dezvoltării noastre, pe lângă conflictele pe care le-am avut.

Cum facem și noi calcule, așa fac și ei. Evident că discutăm la altă scară, ei sunt acum un exportator mare de gaze naturale. (…) Pe de altă parte, noi dăm ceva la schimb ca să primim ceva la schimb. Nu o să ne exporte Rusia banane niciodată, chiar dacă e glumă și chiar dacă genetica progresează, nu! Din Rusia vom cumpăra, în special, combustibil!”, explică dr.ing. Ioan Iordache.

Ioan Iordache: ,,Dacă lumea este educată, hidrogenul nu e o frică.”

Care sunt drumul și valențele hidrogenului, de la un element perceput ca fiind distructiv la un element constructiv? De la bomba cu hidrogen la motoare pe hidrogen, care mai sunt, în România zilelor noastre, locul, percepția și etichetările oamenilor în ceea ce privește hidrogenul?

,,În general, știți că un pericol îl tratezi și prin educația pe care o ai. Atunci când nu cunoști, totul e un pericol. În general, eu mă confrunt mereu, din păcate, cu această etichetare. Hidrogenul, înainte de a fi bombă, este un element chimic. A fost utilizat în primul vehicul, ce-i drept era cu combustie și nu electric, la 1807.

A fost utilizat pentru baloanele ușoare, atunci la spionaj. A avut diverse utilizări în aplicații de cercetare, de laborator. E utilizat acuma la margarină, de exemplu. În schimb, noi în România, producem hidrogen din perioada interbelică. Nu trebuie să ne fie frică de hidrogen. E un gaz combustibil ca orice alt gaz combustibil. Trebuie să avem oameni care să știe să-l manipuleze.

Nu trebuie să privim lucrurile cu frică. Dacă lumea este educată, nu e o frică. Dacă, din păcate, se vine cu etichete și cu șabloane, nu avem un punct de dialog convergent. Nu-mi place etichetarea și ca s-o evităm, trebuie să educăm oamenii”, conchide ing.dr. Ioan Iordache, director executiv al Asociației pentru Energia Hidrogenului.