RAPORT. Magistrații europeni au mai multe șanse de a fi femei, cu excepția funcțiilor de conducere

FOTO - Hepta
  • În rândul judecătorilor și procurorilor, numărul femeilor este semnificativ mai mare decât al bărbaților, însă acestea sunt subreprezentate în funcțiile de conducere.
  • Autorii raportului observă că accesul femeilor la funcţii de conducere în sistemul judiciar este încă limitat.
  • Deşi majoritatea magistraţilor sunt femei (56%), ele sunt încă ,,net subreprezentate” ca preşedinţi de tribunale (38%) sau ca şefi de parchet (38%).

Există un număr semnificativ mai mare de femei decât de bărbaţi printre judecătorii şi procurorii din Europa, însă ele sunt subreprezentate în posturile de conducere, potrivit unui raport publicat de Consiliul Europei despre starea sistemelor judiciare în ţările sale membre, scrie presa internațională.

Raportul pe 2022 al Comisiei Europene pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ), realizat pe baza datelor colectate în 2020, arată de asemenea o creştere medie nominală (neajustată la inflaţie) cu 8% a bugetelor acordate justiţiei în ţările europene comparativ cu 2018 şi variaţii importante între ţări ale stocurilor de procese în aşteptare.

CEPEJ a analizat datele din 44 dintre cele 46 de ţări membre ale Consiliului Europei (Liechtenstein şi San Marino nu şi-au comunicat datele), la care se adaugă cele trei ţări cu statut de observator – Israel, Kazahstan şi Maroc.

Autorii studiului observă că accesul femeilor la funcţii de conducere în sistemul judiciar este încă limitat. Deşi majoritatea magistraţilor sunt femei (56%), ele sunt încă ,,net subreprezentate” ca preşedinţi de tribunale (38%) sau ca şefi de parchet (38%).

Progrese considerabile

S-au înregistrat totuşi ,,progrese considerabile” în Italia şi, într-o măsură mai mică, în Austria sau Olanda, notează raportul, care mai subliniază că procentul de femei în rândul magistraţilor este ,,semnificativ mai ridicat” în ţările unde este posibilă munca part-time, spre deosebire de ţările unde aceasta nu este o opţiune.

Bugetele acordate sistemelor judiciare naţionale au crescut în medie cu 8% între 2018 şi 2020, dar cu disparităţi mari între ţări.

Astfel, creşterea a fost mai mare în Malta (46%), Bulgaria (26%), Cehia (14%) sau Danemarca (12%), moderată în Belgia (5%) sau Franţa (4%), în timp ce bugetele au fost reduse în Grecia (-13%) sau Cipru (-3%).

CEPEJ observă de asemenea o ,,tendinţă generală de creştere” a bugetelor consacrate tehnologiilor informaţiilor şi comunicării (TIC), văzute ca instrumente care pot ,,contribui la creşterea transparenţei, eficacităţii şi calităţii” serviciilor judiciare, cu atât mai mult în contextul pandemiei de COVID-19. Letonia, Polonia şi Israelul sunt ,,locomotive” în acest domeniu.