- În 15 state europene presa a pierdut din libertate, inclusiv în țări cu reputație solidă.
- Romania este citata din cauza presiunilor asupra presei si dificultatilor de votare.
- Odinioară promotor al democrației, SUA au intrat într-o fază de incertitudine.
Raportul privind Starea Globală a Democrației 2025, arată că anul 2024 a adus cele mai mari regrese la adresa democrației din ultimii 10 ani. Europa, odinioară un bastion al democrației, a înregistrat pierderi semnificative la statul de drept și libertatea presei, iar revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a accentuat incertitudinea globală.
Cum s-a resimțit declinul democratic în Europa?
Aproape 40% dintre scăderile globale în statul de drept provin din Europa. Independența justiției și libertatea presei sunt cele mai afectate. În 15 state europene presa a pierdut din libertate, inclusiv în țări cu reputație solidă precum Finlanda, Portugalia și Suedia. Grecia a coborât de la nivel înalt la mediu în privința drepturilor, în timp ce Polonia a început să recupereze după schimbarea guvernării. Franța, deși rămâne un performer înalt, a fost zguduită de proteste masive privind reforma pensiilor și de controverse legate de utilizarea forței de către poliție, aspecte care au pus presiune pe dreptul la întrunire și pe libertățile civile .
Odinioară, promotor al democrației, SUA au intrat într-o fază de incertitudine. Raportul notează că, în primele luni ale lui 2025, Washingtonul a redus finanțarea pentru sprijin democratic extern, iar instituțiile interne au fost puse sub presiune. S-au semnalat restricții asupra libertății academice, contestarea legitimității alegerilor și limitarea accesului presei la Casa Albă. Unii analiști vorbesc chiar de o „lovitură prezidențială”, avertizând că America se află la „cuspidă autocratizării” .
Care este situația în România?
România are un tablou mixt. Participarea civică s-a menținut, dar libertatea presei rămâne fragilă, marcată de dependența economică a redacțiilor și de influențe politice. Migrația este un factor critic: milioane de români din diaspora întâmpină dificultăți majore la votul din străînătate. Cozile de la secțiile din capitalele europene au arătat limitele actualului sistem, iar raportul subliniază că aceste obstacole afectează încrederea în instituțiile democratice.
Există și semne de reziliență?
Da. În Polonia și Cehia parlamentele și-au recăpătat puterea de control asupra executivului. Franța, în ciuda protestelor, a menținut un nivel ridicat de participare civică, iar în România societatea civilă rămâne un actor activ. Aceste exemple arată că presiunea cetățenilor poate tempera derapajele instituționale, chiar și în perioade de declin
Însă acest raport vine să consolideze datele publicate de un raport precedent în aceasta primăvara – Indexul democratic care arata că daca tarile nordice continua să domine în Indexul Democratic, Romania a pierdut în ultimii ani câteva locuri bune- este invocata anularea alegerilor.
