- Șeful NATO, Mark Rutte: piloții militari vor doborî aeronavele rusești dacă pun în pericol populația.
- Diplomaţi europeni au avertizat Rusia că NATO este pregătită să-i doboare aeronavele.
- Cele mai puternice ţări din NATO au sărit să apere Polonia.
- NATO va decide pe 8 octombrie cum va sprijini România de dronele rusești.
În ultimele zile a fost un război al declarațiilor între țările membre NATO și Rusia, după recentele incursiuni ale aeronavelor și dronelor rusești în spațiul aerian aliat. După ce Donald Trump a spus că aeronavele rusești ar trebui doborâte, Rusia, prin ministrul de externe, Seghei Lavrov, a ripostat și a spus că asta ar însemna război. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, explică la CNN cum vor acționa piloții militari când aeronave rusești violează spațiul aerian al alianței.
În același timp, președintele Nicușor Dan spune că șansele ca un conflict să se extindă dincolo de granițele Ucrainei sunt extrem de mici.
Țările NATO par decise să-și apere teritoriul și spațiul aerian, în timp ce Rusia amenință cu războiul.
Cât de aproape suntem de o criză militară sau chiar de un conflict cu Rusia?
Suntem destul de aproape, deoarece atât Polonia, cât și statele baltice – mă refer la liderii din aceste țări – sunt hotărâte să apere spațiul aerian și chiar să doboare dronele sau, eventual, aeronavele. Cele mai puternice armate NATO au dislocat acolo avioane de luptă. Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și chiar Turcia au trimis un avion AWACS. Toată această forță va proteja spațiul aerian al Poloniei și al statelor baltice.
Dacă Rusia insistă cu astfel de șicanări, la un moment dat un pilot ar putea considera că viața lui sau viața populației este pusă în pericol și ar putea deschide focul, mai ales dacă vor exista mai multe incursiuni de tipul celei din Estonia sau a celor din Polonia, unde au fost folosite 19 drone.
Până atunci, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, are dreptate: procedura Alianței este foarte clară și se aplică treptat. Mai întâi interceptezi. Dacă vezi că pilotul are o acțiune ostilă împotriva ta, ești liber să tragi. Dacă are o acțiune ostilă împotriva populației pe care o aperi, la fel ești liber să tragi. Altfel, doar interceptezi avionul și îl escortezi în afara spațiului aerian aliat.
Unde se află România în această ecuație?
România se află undeva la mijloc. În prezent, avem dislocate în țară cinci aeronave Eurofighter Typhoon din Germania, pe lângă cele două escadrile românești de la Fetești și Câmpia Turzii. Avem și un sistem antiaerian Mamba francez, pe lângă cele trei baterii Patriot românești. Cu aceste capabilități, putem apăra eficient spațiul aliat.
Pe 8 octombrie, la NATO va avea loc o întâlnire importantă, nepublică, la care participă șefii apărării. Se va discuta creșterea capabilităților militare pe flancul estic, iar România ar putea primi echipamente suplimentare. Acest lucru este necesar, deoarece dronele zboară la altitudini foarte mici, greu detectabile de radarele terestre. Ai nevoie de avioane AWACS pentru identificare și de avioane de realimentare în aer, fiindcă un F-16, de exemplu, nu poate rămâne mai mult de o oră în zbor fără sprijin.
Este posibil să se modifice inclusiv procedurile de acțiune împotriva dronelor. În Polonia doar 3 din 19 drone au fost doborâte, iar în România, patru aeronave nu au reușit să doboare o singură dronă.
