Războiul dintre Israel și Iran ajunge la Summitul G7. Ce spune Președintele Trump despre conflictul dintre cele două puteri

- Trump și Zelenski vor discuta la G7 despre războiul din Ucraina.
- Japonia, membră a G7, beneficiază de resurse din Iran.
- SIPRI: Arsenalele nucleare cresc, în loc să scadă.
Războiul dintre Israel și Iran a intrat în a 4-a zi și nicio tabără nu pare să renunțe. Bombardamentele reciproce continuă, cu victime de ambele părți iar amenințarea nucleară a speriat toate statele lumii. 3 conflicte care au degenerat pe glob comportă riscuri maxime, iar Summitul G7 din Canada se va desfășura tot în umbra războaielor din Orient și Ucraina, cu participarea președintelui SUA.
De ce nu intervine mai decisiv Trump în războiul dintre Israel și Iran?
Președintele Donald Trump nu intervine pentru că nu are niciun interes în acest moment. Așa cum spune de fiecare dată în ultimele patru zile, el este interesat să facă un acord cu Iranul și nu neapărat să se implice în mod direct în acest război. Au fost foarte multe discuții în Israel, dar și în Iran despre pozițiile Președintelui Statelor Unite. Donald Trump își redirecționează și reface discursul în funcție de audiență.
Dacă vorbește cu Fox News și Fox News susține că ar trebui să intervină în Iran, el e de acord să intervină în Iran. Dacă vorbește cu Reuters și Reuters nu este de acord să intervină în Iran, el spune că nu va interveni în Iran. Acest lucru reprezintă baletul statului american pentru că el este comandantul suprem al Forțelor Armate, dar are și o explicație. Explicația stă în baza politică pe care o are Trump. Donald Trump nu a ajuns la putere per se.
Donald Trump a ajuns la putere în Statele Unite pe o mișcare. Mișcarea se numește MAGA, Make America Great Again. De patru zile există această discuție destul de puternică în rândul MAGA ca Statele Unite să nu se implice direct în acest război, așa cum nu s-a implicat nici în războiul din Ucraina. Cei de la MAGA spun că ei l-au ales pe Donald Trump să fie președinte al Statelor Unite nu ca să inflameze războaiele, ci ca să aducă pacea pe pământ și în Ucraina și în Orientul Mijlociu.
Statele Unite sunt cei care au dat Israelului sistemul Aegis care protejează antiaerian Israelul de aceste răspunsuri. Statele Unite susțin că ajută inclusiv cu informații, în acest moment. Implicarea directă nu o vor pentru că de când a câștigat Donald Trump Președinția, legământul lui în acest mandat este ca Statele Unite să nu fie atrase în niciun fel de război.
Au fost multe discuții conform cărora nu Bibi Netanyahu l-a ales Președinte pe Donald Trump ci mișcarea MAGA. În plus, au invocat și un alt principiu destul de valabil. Democrațiile nu se impun prin arme și prin asasinate așa cum se întâmplă de aproape șase luni în Orientul Mijlociu, Siria, Palestina, Beirut. Donald Trump s-a opus ideei lui Bibi Netanyahu de a fi asasinat Ayatollahul Kamenei.
Iranul transmite că vrea discuții cu Statele Unite și Israel
Asta spune Iranul de 3-4 zile de când Israelul a condus acele atacuri preventive. Vom ajunge la masa tratativelor în momentul în care Israelul își oprește atacul. Iranienii insistă de 4 zile pe ideea că ei se vor întoarce atunci când armele nu vor mai vorbi nici de partea israeliană nici de partea iraniană.
Statele lumii, în loc să oprească cursa înarmărilor, o extind. Unde plasează raportul războiul din Ucraina și din Orient?
Institutul de la Stockholm arată că statele nucleare își măresc arsenalul și nu îl diminuează, cumva încălcându-și angajamentele de după al Doilea Război Mondial. Sunt trei riscuri în acest moment: Ucraina, Rusia – Rusia, potrivit celor de la Stockholm, este al doilea cel mai puternic stat nuclear după Statele Unite. Iran și Israel – Israelul având focoasele nucleare și nu Iranul. Și India-Pakistan.
Ce mai arată acest raport? Că cele 9 state ale lumii: Statele Unite, Rusia, Regatul Unit, Franța, China, India, Pakistan și Coreea de Nord, dețin 90% din arsenalul nuclear al lumii în acest moment. Israelul are peste 12.200 de focoase nucleare, iar dintre acestea, 9.614 se află în stocuri militare pentru o utilizare potențială. Problema controlului acestor facilități nucleare este pusă sub semnul întrebării. În acest moment, multe state găzduiesc și dezvoltă arsenalul nuclear, iar controlul armelor pe fondul crizelor nu reușește.
Agenția Antiatomică este considerată părtinitoare în acest conflict și, practic, nu mai există încredere în cei care ar trebui să controleze și să facă rapoarte internaționale pe acest control al armelor nucleare.