- România a sprijinit Ucraina cu aproximativ două miliarde de euro, în condiţiile în care pentru noi este esenţial ca Ucraina să păstreze linia frontului iar regiunea Odesa să nu fie ocupată de Rusia.
- Surse militare au declarat pentru Monitorul Apărării şi Securităţii că această sumă ar putea fi considerată mult mai mare dacă ar fi luată în calcul valoarea de inventar în locul valorii de piaţă a produselor.
- Polonia, statele baltice şi Finlanda consolidează graniţa cu Rusia şi Belarus cu construcţii defensive, senzori, plantări de mine şi de sisteme de armament, în valoare de miliarde de euro.
Hai să avem o discuţie sinceră: România a sprijinit Ucraina cu aproximativ două miliarde de euro, în condiţiile în care pentru noi este esenţial ca Ucraina să păstreze linia frontului iar regiunea Odesa să nu fie ocupată de Rusia, scrie Monitorul Apărării și Securității.
Contribuţia totală a României la susţinerea Ucrainei este secretă, printr-o decizie CSAT, dar ştim că ţara noastră a sprijinit Ucraina cu 1,5 miliarde de euro, începând din februarie 2022 şi până în luna iunie 2025, conform unui răspuns al Consiliului Fiscal la o solicitare a europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea. Vine în medie aproximativ 500 de milioane de euro pe an.
Asta ar însemna că până acum, Ucraina a beneficiat de un ajutor de aproximativ 2 miliarde de euro din partea României.
Surse militare au declarat pentru Monitorul Apărării şi Securităţii că această sumă ar putea fi considerată mult mai mare dacă ar fi luată în calcul valoarea de inventar în locul valorii de piaţă a produselor. Logic ar fi să folosim valoarea de piaţă, nu cea de inventar, mai ales la echipamentele vechi de peste 40 de ani, care oricum trebuiau casate.
România a contribuit şi cu 50 de milioane de euro, în decembrie 2025, la iniţiativa SUA, PURL (Priority Ukraine Requirements List), prin care europenii cumpără armament american şi-l donează Ucrainei. După ultima vizită în Ucraina a preşedintelui Nicuşor Dan, acesta a declarat că am mai putea contribui cu interceptori pentru PATRIOT, dar trebuie o decizie în CSAT.
Dacă tot vorbim de cheltuieli, ar trebui să vedem şi ce beneficii are România prin aceste ajutoare acordate Ucrainei. În primul rând, Ucraina a ţinut linia frontului, iar provincia Odesa nu a fost cucerită de Rusia. Acest lucru a salvat România de la decizii costisitoare.
În Strategia Naţională de Apărare a Ţării, 2025-2030, se arată că invazia rusă în Ucraina „reclamă reacţia noastră imediată şi mobilizarea unor resurse importante pentru ca vecinii noştri să reziste agresiunii”, deoarece „o eventuală graniţă pe Dunăre cu Federaţia Rusă ar fi o ameninţare directă la adresa securităţii noastre şi ar deschide calea unor evoluţii impredictibile, cu efect potenţial inclusiv asupra independenţei şi suveranităţii Moldovei.”
Polonia, statele baltice şi Finlanda consolidează graniţa cu Rusia şi Belarus cu construcţii defensive, senzori, plantări de mine şi de sisteme de armament, în valoare de miliarde de euro. România nu este nevoită să facă astfel de investiţii şi economiseşte câteva miliarde de euro.
De asemenea, aceste ţări cresc numărul de militari şi introduc programe de pregătire militară a populaţiei. Nicolae Ciucă, pe când era ministrul Apărării, a declarat că pe România ar costa-o cel puţin trei miliarde de euro anual dacă ar reintroduce serviciul militar obligatoriu. Ar însemna aproape o dublare a cheltuielilor cu personalul din Armata Română.
