• Pentru prima dată de la declanșarea războiului din Ucraina, România cheltuie 2% din PIB pe Apărare.
  • Guvernul a alocat pentru Apărare în 2023 și 2024 2,5% din PIB, dar MApN nu a reușit să-i cheltuiască.
  • Majoritatea banilor au fost cheltuiți pe achiziții militare, soldele militarilor și pensii.

Nici în 2024, România nu a cheltuit suma alocată pentru Apărare de 2,5% din PIB. MApN a reușit în 2024 să cheltuiască 2% din PIB. Din cei 7 miliarde de euro, 2,67 au fost cheltuiți pentru achiziții militare. În 2023, MApN a cheltuit doar 1,6% din PIB, scrie Monitorul Apărării și Securității. Nici în 2022, nu a cheltuit bugetul alocat, ci doar 1,7% din PIB, conform datelor oferite de NATO. MApN primeşte 2% din PIB încă din 2017, 2,5 din 2023, dar doar într-un singur an, 2020, a reuşit să-i cheltuiască pe toţi.

Politicienii români au promis că Armata va avea alocat 2,5% din PIB

Anul trecut a fost anul cu cele mai multe contracte, în valoare de 10 miliarde de euro. Cu toate acestea, Armata nu poate cheltui mulți bani deoarece are o structură destul de redusă. Armata României încă este organizată la nivelul anilor 2000, când erau în desfășurare războaiele împotriva terorismului din Afganistan și Irak. Nu s-a început o creștere a numărului de militari, așa cum a făcut Polonia, de exemplu, care are cel mai mare procent din PIB alocat apărării din NATO, de peste 4%. De asemenea, Armata României încă are lacune semnificative în ceea ce privește achizițiile. Acestea persistă și dacă ne referim la organizarea și dezvoltarea structurilor teritoriale pentru rezerviști.

Trump a dat de înțeles că va cere țărilor NATO să crească cheltuielile de apărare la 5%

România este țara cea mai apropiată de frontul din Ucraina. Cu toate acestea, nu a reușit să cheltuiască nici măcar 2% din PIB pentru Apărare. Anul trecut, a cheltuit doar 1,6%, iar în urmă cu doi ani, în primul an de război, procentul a fost de 1,7%. Abia anul trecut s-a apropiat de ținta de 2%. Nu are cum să atingă 5% din PIB pentru apărare decât dacă își dezvoltă industria de armament.

Recomandări

DE LA ACTORIE LA DREPT
MAMUȚII SE ÎNTORC
A.I. GRIJĂ LA SEX TOYS!
PLANURILE LUI TRUMP
REDESCOPERI PASIUNEA ÎN VACANȚĂ
CREZI ÎN EXTRATEREȘTRII?

Cu noile contracte, există șansa să înceapă producția de armament în România. De asemenea, atingerea pragului de 5% ar fi posibilă dacă se dezvoltă structura de forțe armate, care în prezent este una destul de mică. Armata României are în jur de 60-70.000 de militari, dintre care doar aproximativ 20.000 sunt efective combatante, adică cei care ar intra în tranșee pentru a apăra țara. România are nevoie de o armată mult mai numeroasă.

De exemplu, o țară cu o populație dublă față de România are forțe armate de aproximativ 300.000 de militari, mult mai mari decât cele ale României. România va ajunge să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare doar atunci când își va dezvolta forțele armate și le va pregăti pentru războaie de tipul celui pe care îl vedem acum în Ucraina, nu pentru conflicte cum au fost cele din anii 2000, precum cele din Irak și Afganistan.

Citește și