România ar putea aproba un program de de lucru de 4 zile pe săptămână

Sursă: Hepta
  • În Islanda, între 2015 şi 2019, au fost derulate teste în care angajaţii au fost plătiţi la fel pentru un program de lucru mai scurt, de doar 4 zile pe săptămână.
  • Testele au vizat aproximativ 1% din populaţia activă, fiind incluse în programul pilot locuri de muncă din grădiniţe, birouri, servicii publice şi spitale.
  • În urma testelor efectuate la nivelul forţei de muncă din Islanda, sindicatele au renegociat programul de lucru, iar în prezent, mai mult de 80% din forţa de muncă din Islanda a trecut sau urmează să treacă la programe de lucru mai scurte, cu menţinerea salariului.

Având în vedere succesul înregistrat de Islanda în implementarea programului de lucru de patru zile, cu adevărat de impact ar fi o modificare legislativă care să transpună aceste idei şi în legislaţia românească, susţin reprezentanţii EY România.

Conform unui comunicat al companiei, Islanda, Spania, Marea Britanie şi Japonia se numără printre ţările care au testat sau urmează să testeze programul de lucru de 4 zile pe săptămână.

În Islanda, între 2015 şi 2019, au fost derulate teste în care angajaţii au fost plătiţi la fel pentru un program de lucru mai scurt, de doar 4 zile pe săptămână. Testele au vizat aproximativ 1% din populaţia activă, fiind incluse în programul pilot locuri de muncă din grădiniţe, birouri, servicii publice şi spitale. În urma testelor efectuate la nivelul forţei de muncă din Islanda, sindicatele au renegociat programul de lucru, iar în prezent, mai mult de 80% din forţa de muncă din Islanda a trecut sau urmează să treacă la programe de lucru mai scurte, cu menţinerea salariului.

Spania s-a alăturat recent acestei mişcări, aprobând un program pilot pe trei ani. Sute de companii sunt aşteptate să se înscrie în programul guvernamental pentru a testa eficienţa pe scară largă a săptămânii de lucru de 4 zile.

În Marea Britanie a fost lansat recent un program pilot, pe o perioadă de 6 luni, în care companiile participante vor permite angajaţilor să muncească 4 zile pe săptămână, fără a le diminua salariile şi beneficiile. Acesta se desfăşoară în paralel cu programe pilot similare care au loc, spre exemplu, în Irlanda, Australia şi Noua Zeelandă. În Marea Britanie, programul se va desfăşura începând cu luna iunie 2022 şi are în vedere, pentru început, 30 de companii.

Și Japonia vrea să se implice în adoptarea programului de patru zile de lucru

Reprezentanţii EY România susţin că poate cea mai neaşteptată iniţiativă vine din Japonia, ţară renumită pentru numărul deceselor cauzate de suprasolicitarea la locul de muncă şi pentru numeroasele ore de muncă suplimentară. Guvernul japonez este implicat activ în stimularea companiilor să adopte programe de lucru de patru zile pe săptămână, menite să îmbunătăţească viaţa salariaţilor.

În Belgia, programul de lucru de 4 zile pe săptămână a fost deja adoptat la nivel naţional, salariaţii având posibilitatea să lucreze 10 ore pe zi şi să beneficieze de 3 zile libere.

În ceea ce priveşte România, reprezentanţii EY România susţin că, recent, a fost înregistrat la Senat un proiect de lege de modificare a Codului Muncii prin care se introduce posibilitatea ca angajatorii şi salariaţii să stabilească de comun acord un program de lucru de 10 ore pe zi, timp de 4 zile, cu 3 zile de repaus.

„Dacă majoritatea ţărilor în care programul de lucru de 4 zile pe săptămână a fost testat au avut în vedere reducerea proporţională a numărului de ore lucrate într-o săptămână cu menţinerea nemodificată a salariului, este de observat că, în România şi în Belgia, conceptul de săptămână scurtă de lucru are în vedere doar o comasare a săptămânii de lucru de 40 de ore în 4 zile lucrătoare şi acordarea a 3 zile libere. Mai mult, formula de lucru propusă spre dezbatere în Senat este deja permisă de Codul Muncii, companiile având la îndemână mai multe opţiuni pentru a asigura flexibilizarea muncii chiar şi în cazul în care proiectul legislativ nu este adoptat”, se arată în comunicat.

Ce prevede Codul muncii actualmente

Astfel, Codul Muncii prevede posibilitatea utilizării programului de lucru inegal, adică flexibilizarea numărului de ore lucrate în fiecare zi a săptămânii, sau a programului de lucru comprimat, care permite scurtarea săptămânii normale de lucru, de exemplu de la 5 la 4 zile, în ambele cazuri cu respectarea săptămânii de lucru de 40 de ore.

O altă modalitate de flexibilizare a muncii reglementată de Codul Muncii o reprezintă programul de lucru individualizat. Programele individualizate de muncă pot fi implementate cu acordul sau la solicitarea salariatului şi presupun împărţirea duratei zilnice a muncii în două perioade: una fixă, în care salariaţii se află simultan la locul de muncă şi una variabilă, în care salariatul îşi alege orele de sosire şi de plecare.

„Având în vedere succesul înregistrat de Islanda în implementarea săptămânii de lucru de 4 zile (fără a fi diminuat salariul), cu adevărat de impact ar fi o modificare legislativă care să transpună aceste idei şi în legislaţia românească. O astfel de iniţiativă legislativă va necesita, însă, un studiu prealabil aprofundat al efectelor sale asupra legislaţiei muncii, în general (ex. normă întreagă vs. normă parţială de muncă) şi cea a securităţii sociale, în particular (ex. impactul asupra stagiului de cotizare la pensie)”, mai arată reprezentanţii EY România.