- Negociatorul șef al lui Putin, Kirill Dmitriev, după vizita în SUA: s-au făcut progrese către pace.
- Țările aliate din Europa au cerut la NATO sisteme de rachete hipersonice.
- Rusia este interesată de ridicarea sancțiunilor, nu de încetarea războiului.
- Zelenski: încetarea focului este posibilă dacă Occidentul pune presiune pe Rusia.
- Rusia pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, unde crește numărul militarilor cu 150.000.
- Prim-ministrul Canadei a declarat că susține formarea unei coaliții fără SUA.
- România cere mai mulți militari aliați la Marea Neagră.
Astăzi este ultima zi a reuniunii miniștrilor de Externe din cele 32 de țări aliate, la Bruxelles. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a dat asigurări ieri că Statele Unite nu-și vor retrage brusc militarii din Europa, lucru confirmat și de Secretarul de stat american, Marco Rubio, care a cerut însă creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB, așa cum a pretins și Donald Trump.
Advertisment
Această reuniune NATO vine după ce Trump a anunțat tarife suplimentare de 20% pentru Europa, în mod special pentru statele europene.
Cât de unită și determinată să ne apere mai este Alianță Nord-Atlantică
Există multe îngrijorări privind determinarea Statelor Unite de a apăra țările europene. Acest aspect a fost ridicat atât de președintele Donald Trump, cât și de vicepreședintele CE Defence. Într-adevăr, Statele Unite nu se vor retrage brusc din Europa. Această asigurare a fost oferită atât de secretarul general NATO, Mark Rutte, cât și de secretarul de stat Marco Rubio.
Recomandări
Problema este dacă Statele Unite vor continua să apere țările europene. Vor avea loc numeroase discuții și negocieri până la summitul din vară de la Haga. Până atunci, însă, cerința lui Donald Trump de 5% este una nerealistă, cel puțin pe termen scurt. De exemplu, România și-a planificat un buget de 2,5% pentru apărare în ultimii doi ani. În 2023 a cheltuit doar 1,58%, iar anul trecut 2,2%, ceea ce arată că nici măcar 2% nu sunt atinse în fiecare an. Țări mari din Europa, precum Spania și Italia, alocă în jur de 1,5%, iar Belgia, unde se află importante comandamente NATO, inclusiv sediul central, are un buget similar.
Statele Unite, care cer 5%, au cheltuit anul trecut 3,4% și sunt acum într-un program de economii. Nu este clar de ce se exercită această presiune pentru 5%, în condițiile în care un sfert dintre statele NATO nu reușesc să atingă nici măcar 2% din PIB.
De asemenea, există discuții aprinse despre echipamentele militare care ar trebui să rămână în Europa. Comandantul suprem aliat al NATO în Europa, un general american, a avut ieri o audiere în fața Congresului, unde a menționat că țările europene își doresc arme hipersonice. Totodată, ele vor să mențină umbrela nucleară a Statelor Unite.
Pe de altă parte, Europa are un program de aproximativ 800 de miliarde de euro pentru creșterea capacităților sale militare. Cu siguranță vor avea loc transformări. Ieri, premierul Danemarcei spunea că lumea nu mai este la fel și că Trump a schimbat ordinea mondială pe care o știam de mult timp.
Astăzi este așteptată o întâlnire de mare interes între miniștrii de externe ai Danemarcei și Statelor Unite pentru a discuta despre Groenlanda. Donald Trump și Statele Unite au pretenții asupra a două teritorii NATO: unul aparținând Regatului Danemarcei (Groenlanda) și celălalt fiind un stat independent, Canada.
Astfel, tensiunile și discuțiile sunt intense, iar o simplă declarație că Statele Unite nu își vor retrage brusc trupele din Europa nu este suficient de liniștitoare.
Ce misiune are delegația României
Din 2014, de când Rusia a invadat pentru prima dată Ucraina și a anexat Crimeea, România are o singură cerință majoră în cadrul NATO: creșterea numărului de trupe aliate pe teritoriul său. Acest lucru însă nu s-a întâmplat și, cel mai probabil, nici nu se va întâmpla în viitorul apropiat.
Statele Unite au aproximativ 4.000 de militari staționați în România, majoritatea fiind din trupele terestre. Este posibil ca o parte dintre aceștia să fie retrași. Militarii din baza de la Kogălniceanu și sistemul de apărare de la Deveselu vor rămâne pe poziții, dar alți militari ar putea fi retrași.
De ce avem nevoie pentru a crește securitatea la Marea Neagră
România trebuie să decidă rapid ce va face la Kogălniceanu, unde investește 2 miliarde de euro. De asemenea, Franța, care conduce grupul de luptă NATO din România, are 1.000 de militari. Acest grup are nivelul de batalion, iar președintele Iohannis și toți premierii români au solicitat creșterea sa la nivel de brigadă, adică la 4.000-5.000 de militari.
Acest lucru nu se va întâmpla însă prea curând. Franța va disloca anul acesta o brigadă în România, dar doar pentru un exercițiu programat în luna mai. Rămâne de văzut dacă acest exercițiu va mai avea loc, deoarece există discuții pentru a fi amânat sau reprogramat, astfel încât să nu fie asociat cu alegerile din România.
De asemenea, un alt mare exercițiu aliat ar fi trebuit să aibă loc în vara acestui an în România, însă Statele Unite nu au oferit încă detalii despre organizarea lui. Anul trecut, un exercițiu similar, desfășurat în nord-estul Europei, a implicat 90.000 de militari aliați. Momentan, nu există informații despre desfășurarea exercițiului care ar trebui să aibă loc în sud-estul Europei anul acesta.
În plus, se discută inclusiv despre achizițiile de avioane F-35. Contractul nu a fost încă semnat și ar putea fi reevaluat din mai multe perspective, precum actualizarea software-ului, implicarea industriei românești sau organizarea unei licitații.
Armata României a achiziționat majoritatea echipamentelor militare fără licitații, semnând contracte în valoare de aproximativ 14 miliarde de euro. Această practică exclude automat implicarea industriei naționale, iar acest aspect trebuie reconsiderat în viitorul apropiat.