- Pe 29 martie 2004, România a depus instrumentele de ratificare la Departamentul de Stat al SUA.
- În deceniile care au urmat, România şi-a redus efectivele militare de la 350.000 la 70.000.
- NATO trece prin cea mai complexă criză de la înfiinţare, cu tensiuni majore în Statele Unite şi ceilalţi aliaţi.
Pe 29 martie 2004, România a depus instrumentele de ratificare la Departamentul de Stat al SUA. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO. În deceniile care au urmat, România şi-a redus efectivele militare de la 350.000 la 70.000, a suspendat serviciul militar obligatoriu şi a rotit în teatrele de operaţii peste 50.000 de militari, scrie Monitorul Apărării și Securității. Cu un război la graniţă, încercăm să aflăm cât de unită este NATO şi cât de puternică este Armata României.
NATO trece printr-o criză complexă şi trebuie să reziste Administraţiei Trump
Alianţa Nord-Atlantică trece prin cea mai complexă criză de la înfiinţare, cu tensiuni majore în Statele Unite şi ceilalţi aliaţi. Donald Trump a impus tarife comerciale, a anunţat că vrea să facă din Canada al 51-lea stat şi vrea să anexeze Groenlanda de la Regatul Danemarcei.
De asemenea, Pentagonul a anunţat o implicare mai mică în Europa, trupele americane din România au fost înjumătăţite şi se preconizează un viitor unde europenii trebuie să se preocupe mai mult de propria apărare.
Tensiunile între aliaţi s-au accentuat după ce Statele Unite şi Israelul au atacat Iranul, iar europenii au respins cererea lui Donald Trump de a interveni militar pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Nu mai târziu de vineri, Donald Trump a anunţat despărţirea de NATO, fără să aducă mai multe detalii: „Cred că o greşeală extraordinară a fost când NATO nu a fost acolo. Ei nu au fost acolo. Vom face mulţi bani pentru Statele Unite, noi cheltuim sute de miliarde de dolari pe an în NATO, să îi protejăm. Noi mereu am fost acolo pentru ei, dar bazându-mă pe reacţia lor, nu ar mai trebui să fim, nu-i aşa? Este ca o poveste de despărţire. Este un breaking news, cred că avem un breaking news, dar este un fapt. Am mai spus-o. De ce am fi acolo pentru ei, dacă ei nu sunt acolo pentru noi? Ei nu sunt acolo pentru noi.”
Reprezentanţii Franţei, Germaniei şi UK au declarat la astfel de acuzaţii din trecut că nu au fost informaţi despre războiul din Iran, nu au participat la planificare şi nu vor să fie traşi în acest conflict, deoarece ţările europene vor să se concentreze pe sprijinirea Ucrainei în faţa agresiunii Rusiei. La Reuniunea G7 de vineri, s-a convenit că Europa va participa la securizarea Strâmtorii Ormuz doar după terminarea războiului din Iran.
Cât de puternică este Armata României: – 70.000 militari
În aceste vremuri complicate, cu un război la graniţă care a intrat în al cincilea an, România trebuie din nou să se bazeze mai mult pe propria armată şi eventual să încerce diferite formule de securitate cu partenerii şi aliaţii europeni.
Armata României are un efectiv de aproximativ 80.000 de persoane, 70.000 de militari şi 10.000 civili. Într-un studiu făcut la MApN în anii 2000, s-a ajuns la concluzia că efectivele armatei ar trebui să crească la 120.000 de militari pentru a putea apăra teritoriul României, foştii miniştrii Tâlvăr şi Moşteanu au anunţat astfel de planuri, dar ele au fost abandonate de actualul ministru, Radu Miruţă.
De asemenea, şi rezerva operaţională trebuie refăcută, anual ies din evidenţe peste 100.000 de rezervişti, iar de anul acesta începe programul militar voluntar în termen pentru 3.000 de militari. Este un început timid care va aduce un număr foarte mic de rezervişti, cu costuri foarte mari.
Referitor la tehnică, Armata Română a semnat contracte de peste 20 de miliarde de euro, dar echipamentele care au venit sau sunt pe drum nu rezorvă total necesităţile de apărare ale armatei.
Cel mai slab stau forţele navale, care au cumpărat doar o corvetă uşoară din Turcia ce va veni în iunie, dar tot fără sisteme de rachete.
Referitor la dotarea cu echipamente noi, MApN are, în diferite stadii, peste 60 de programe de înzestrare pentru toate categoriile de forţe, dar multe dintre acestea nu sunt adaptate la războiul actual, de exemplu cel mai costisitor este cel pentru tancuri de opt miliarde de euro.
Pentru apărarea teritoriului, România are nevoie de un milion de militari. Cine va lupta?
Acum s-a revenit la apărarea teritorială, dar cu o forţă concepută pentru misiuni internaţionale. În aceste condiţii, este clar pentru toată lumea că Armata României nu are destui militari pentru a-şi apăra frontierele, lucru recunoscut şi de generalul Gheorghiţă Vlad, şeful Statului Major al Apărării. „Graniţa noastră este foarte mare cu Ucraina, avem cea mai mare graniţă, 800 de km, pericolul există şi nu putem să acoperim,” a declarat la un post TV şeful Apărării în 2025.
Frontierele României se întind pe 3.150 km, din care 1.876 km au devenit, în 2007, graniţe externe ale Uniunii Europene (spre Serbia, Moldova şi Ucraina), în timp ce cu Marea Neagră, graniţa formată are o lungime de 194 km pe platforma continentală (245 km de ţărm).
Într-un scenariu în care Ucraina şi Moldova ar fi cucerite de Rusia, România ar trebui să apere o frontieră de aproape 1.000 km, cam cât este actuala linie a frontului din Ucraina.
Multe ţări din estul Europei văd pericolul şi şi-au crescut efectivele. Finlanda a anunţat că are o armată cu rezerva de un milion de militari gata să apere graniţa de 1.300 km. cu Rusia. Şi Polonia vrea să ajungă la o armată de un milion, cu o forţă activă de peste 300.000 de militari.
Când vine vorba de apărarea ţării, politicienii români nu au făcut reformele necesare pentru a ne putea apăra singuri, aşa că singura variantă este cea în care aliaţii NATO ne sar în ajutor.
Chiar dacă ne bazăm şi pe NATO, toate forţele puse la dispoziţie de cele 32 de ţări ajung la 500.000 de militari. În toate exerciţiile prin care s-a simulat apărarea graniţei de est din Europa, forţele aliate au fost în număr de zeci de mii. De asemenea, durează peste 10 zile ca forţele aliate să ajungă în România, în cazul unui atac surpriză.
Nici forţele aliate de pe teritoriul nostru nu sunt de ajuns; 1.000 de militari în Grupul NATO de la Cincu şi alţi 1.000 de americani la Kogălniceanu nu sperie pe nimeni.
Administraţia Trump a amintit tuturor aliaţilor ca până la Articolul 5 (un atac asupra unei ţări reprezintă un atac asupra tuturor), statele aliate să ia în considerare şi articolul 3 al tratatului NATO, unde fiecare ţară este obligată să-şi ia măsuri pentru apărare.
Puterea unei forţe armate stă în militari (număr, pregătire, motivare), în echipamentele folosite şi tacticile de ducere a războiului (priceperea generalilor). Doar mărirea bugetului apărării la 3,5% pentru apărare şi 1,5% pentru infrastructură va face mai bogate companiile străine din apărare, dar nu va creşte cu mult capacitatea de apărare a teritoriului, dacă nu se va pune accent şi pe factorul uman.
