- Indicele măsoară percepţia asupra corupţiei existentă în sectorul public din 182 de state şi teritorii
- Clasamentul acordă puncte,de la 0 la 100. Zero înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”
- Transparency International: La nivel european, progresele anti-corupţie stagnează de peste un deceniu
- Transparency International: România obține scor de 45 de puncte, sub media democraţiilor fragile
- Transparency International: România rămâne printre ultimele trei state din UE în clasamentul IPC
- Transparency International: România are un punctaj similar Bulgariei și Ungariei
- Transparency International: Grecia, Estonia au înregistrat o creștere a punctajului
Cât de coruptă este țara în care trăiești? România se află la coada UE în clasamentul Indicelui de Percepție a Corupției – arată un raport realizat de organizația Transparency International. Teoretic, România obține
un scor de 45 de puncte din 100, media democrațiilor fragile se situează la 47 de puncte. Practic, țara ta stagnează de mai bine de un deceniu și se află la un punct distanță față 2012.
De la promisiunea unei „Românii Educate” și a unei justiții independente, până la dosare închise
prin prescripție, alegeri anulate și o lipsă de comunicare a statului cu populația, cu tine – acesta e bilanțul care ne lasă la coada Europei.
Dacă ar fi să ne uităm la nivel global, România se situează sub țări ca Georgia, Namibia sau Botswana. Cum influențează percepția corupției încrederea consumatorului? Există o legătură între sentimentul că „statul fură” și refuzul cetățeanului de a mai fi corect?
Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research: „Există; și există aproape un fel de blazare, pentru că indicatorul ăsta, așa cum îl înregistrează studiul menționat de dumneavoastră, răspunde relativ corect la ceea ce simțim și noi aici în România, în sensul în care subiectul corupției a rămas undeva destul de sus situat în România și în același timp s-a blocat. Unde s-a blocat? S-a blocat în poziția în care, vedeți, românii au identificat și poziționează corupția, din punctul meu de vedere, greșit, printr-o ușoară consecință a acesteia, dar nu neapărat prin cauze sau prin efecte.
Ce vreau să spun – pentru români subiectul acesta al corupției a fost deosebit de important, a schimbat o rânduire politică, dacă vă aduceți aminte. Vorbim de perioada Traian Băsescu și de după Traian Băsescu. Mai ales următorul Președinte a fost ales sub acest subiect, acest subiect fiind deosebit de important. Românii ce au înțeles din corupție? Păi corupția înseamnă acele arestări de persoane în față la DNA, filmat, circ și așa mai departe…
Dacă ar fi să vorbim despre a ne lăsa de fumat, e ca și cum am spune că fumatul ține de tuse, care este un efect, în mod evident, care dacă a dispărut de pe ecrane, asta nu înseamnă că noi nu fumăm în continuare, asta nu înseamnă că nu ne punem viața în pericol în continuare.
În același timp, eliminând imaginea vizuală a acestei corupții, ea nu s-a schimbat cu nimic. De ce? Pentru că la fel ca și fumatul, care are o dimensiune fiziologică și o dimensiune, să zic, socială de apartenență de obicei, la fel și corupția are mai multe componente. Aceasta nu poate să scadă decât dacă statul acționează asupra mai multor componente. Vorbim despre politizare, funcții publice pe criterii de partid, control politic asupra instituțiilor, vorbim despre resurse capturate, vorbim de foarte multe ori de la o alegere la alta, vorbim despre faptul că anumite contracte sunt de dedicație, fondurile publice sunt direcționate…ne-am obișnuit. „Sub o rânduire politică, companiile X merg deja mai bine…a, uite, s-a schimbat Guvernul, a început să nu mai meargă la fel de bine”, comentează presa…
Vorbim despre anchete blocate sau tergiversate, aplicarea inegală a legii, vorbim despre soluții, prescrierea anumitor dosare, oameni cărora viețile le-au fost distruse, mai vinovați sau mai puțin vinovați. Deci situația este inegală, vorbim despre niște rețele de interese, politică, administrație, afaceri, foarte bine conectate”.
Vedem acest potențial de revoltă și la tinerii din România, sau profilul Gen Z de la noi este mai degrabă orientat spre emigrare decât spre reformă?”
Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research: „Percepția acestei generații poate fi schimbată numai cu percepția tuturor românii. Pentru că ei sunt influențați de părinții lor, ei sunt influențați de mediul în care au trăit, ei sunt influențați de comunicarea din ultimii 5, 10, 15 ani, chiar dacă sunt foarte tineri. Motiv pentru care mesajul cu care ei pleacă în viață este că nu se poate face nimic.
N-ai cum să te lupți cu toate cauzele astea pe care le-am spus eu…E ca și cum dacă rezolvi una dintre ele și îți faci treaba în justiție, oricum rețelele de interese după aia reglează treaba asta și te trezești cu un alt tip de rezolvare a corupției. Și atunci ei ajung să nu mai creadă. Iar asta este o situație foarte periculoasă, cu care România are niște amintiri deosebit de grele din perioada comunistă, cu combinația asta între instituțiile de represiune și dimensiunea juridică a statului și servicii de informații, binomul…
Deci la un moment dat, principiile de Democrație sunt mult mai importante decât rezolvarea unor probleme punctuale, iar independența diferitelor instituții și felul în care ele lucrează separat, nu împreună, poate fi cu mult mai important chiar și decât această tema a corupției”: