- România găzduiește exercițiul NATO NOBLE BLUEPRINT 2026 în perioada 25–27 iunie.
- Exercițiul este coordonat de Comandamentul Aliat de la Napoli.
- Scopul principal este testarea mobilității și reacției NATO pe Flancul Estic.
- Activitățile se desfășoară în zona strategică a Porții Focșanilor.
- Poarta Focșanilor este considerată esențială pentru apărarea regiunii Mării Negre.
- Exercițiul urmărește îmbunătățirea cooperării dintre forțele aliate.
- Zona este importantă pentru apărarea estică a României și a NATO.
- Poarta Focșanilor face parte din Zona de Nivel Operațional Estic.
În aceste zile, România găzduiește exercițiul multinațional NOBLE BLUEPRINT 2026, coordonat de Comandamentul Întrunit Aliat de la Napoli.
Acesta urmărește testarea și sincronizarea planurilor de mobilitate și contramobilitate în cadrul NATO. Activitățile includ planificare operațională și recunoașteri în teren în zona strategică a Porții Focșanilor, considerată esențială pentru apărarea Flancului Estic și a regiunii Mării Negre.
Dar în timp ce aliații simulează răspunsuri perfecte la atacuri, un raport al unui think tank ne arată că problemele de logistică ale Alianței ne-ar putea da bătăi de cap într-un posibil conflict cu Rusia.
Ce presupune acest exercițiu și cât de apărați suntem în Poarta Focșanilor?
Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Vorbim despre un exercițiu care testează capacitatea de mobilitate militară a aliaților, precum și capacitatea de reacție a NATO la un atac asupra României, deci vorbim despre activarea articolului 5 al NATO, dar nu este vorba despre orice atac, pentru că vorbim despre simularea unui atac asupra Porții Focșanilor. Acest punct strategic este considerat, de altfel, cel mai slab punct al Flancului Estic al NATO, și aici adesea Poarta Focșanilor este comparată cu Coridorul Suwałki, acel alt punct strategic slab al Alianței, dar din zona baltică, despre care de altfel se spune că este analizat de Rusia și luat în considerare în cazul unui atac asupra Alianței în următorii ani.
Importanța aceasta a Porții Focșanilor nu a venit de ieri, de azi, este cunoscută încă din secolul XIX, Imperiul Rus, Imperiul Otoman de asemenea o cunoșteau și de altfel bătălia de la Mărășești s-a dat acolo. Tocmai de atunci liderii militari ai României au tot pus accent pe apărarea acesteia și de altfel de când am intrat în NATO a fost supusă mai multor scenarii care vizează un posibil atac asupra acesteia.
Vorbim practic despre o fâșie de teren de o lățime de 85 de kilometri care acoperă 4 județe din România, Vrancea, Brăila, Buzău și Galați și care are o importanță foarte mare deoarece are un relief deschis. Asta înseamnă că, odată ce inamicul câștigă acces la Poarta Focșanilor, poate foarte ușor să înainteze în teren, mai ales cu blindate, cu tancuri, deci este cumva un relief propice unui război mecanizat.
De asemenea, transferul de trupe și echipamente se poate face foarte rapid prin acea regiune. Localizarea acesteia de asemenea este importantă pentru că se află în apropiere de Republica Moldova și în apropiere de Marea Neagră. De aceea inamicul poate câștiga acces foarte rapid la porturile strategice ale acestora și de asemenea are o conexiune directă, să spunem, către București. Oricum știm că în cazul unui conflict, unui război, câștigarea Capitalei reprezintă un element foarte important. Așa cum spuneam, este tot timpul inclusă în exerciții militare și tocmai asta se testează zilele acestea în România.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei Române, ne spunea că Poarta Focșanilor este o răzbunare a geografiei, dar ne asigura el în urmă cu câteva luni că este bine apărată această regiune, deci că nu trebuie să ne facem griji. E, asta cu grijile mai rămâne de văzut…”.
Ce probleme a identificat acest think tank care ne spune, practic, că deplasarea de trupe și echipamente militare nu s-ar realiza atât de ușor în caz de război…?
Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Întreaga concluzie a acestui raport este că războiul modern este despre logistică. Este un lucru pe care noi l-am văzut de altfel în războiul dintre Rusia și Ucraina, unde vedem că se folosesc cantități foarte mari de muniție, de exemplu. Ori înainte de a folosi această muniție, ea trebuie să ajungă pe front, în linia întâi. Bineînțeles, este ușor pentru Rusia și Ucraina în acest caz, pentru că împart o graniță, pentru ucraineni este extrem de ușor. Dar în cazul în care, de exemplu, România ar fi atacată, transferul de echipamente militare și de trupe aliate din vestul către estul Europei ar fi destul de greu. Nu se concentrează pe România acel raport, ci mai degrabă pe zona nordică și baltică, unde spune că NATO are un deficit de logistică. Asta pentru că după anii 1990, Alianța nu a investit atât de mult în infrastructură, deși ar fi trebuit să o facă, pentru că noi am văzut în cazul exercițiilor NATO, în care s-a presupus că trebuie transferate cantități mari de echipamente și de militari, a durat câteva zile până când acestea au ajuns dintr-o parte în alta a continentului.
Mai mult decât atât, țările baltice și Polonia sunt foarte aproape de Rusia, principalul adversar al NATO, și spune acest raport că Rusia în acest moment știe foarte clar cum să-și construiască linii defensive pentru că are această experiență din războiul din Ucraina.
De asemenea, Marea Baltică este expusă la sistemele anti-acces și interdicție rusești. Tocmai de aceea, în acest moment, NATO ar trebui să se concentreze nu doar pe echipamente militare și pe creșterea numărului de militari, cât și pe îmbunătățirea acestei infrastructuri și a capacității de mobilitate militară. Dar noi știm că, bineînțeles, ceea ce e pe hârtie nu e atât de ușor de pus în practică, pentru că, pe lângă aceste, să spunem, reparații de infrastructură sau investiții în căi ferate, rutiere și așa mai departe, vorbim și despre o birocrație foarte mare care îngreunează, în acest moment, un transfer foarte ușor dintr-o parte în alta a continentului de echipamente militare și de militari. S-a vorbit de mobilitate militară și la nivelul Uniunii Europene, dar încă nu am ajuns în punctul dorit”.