- Seceta și debitul scăzut al Dunării afectează funcționarea CNE Cernavodă.
- Guvernul ia măsuri pentru menținerea în funcțiune a Reactorului 2.
- România va importa energie din Ucraina în orele de consum maxim.
- Transelectrica crește importurile și producția internă de energie.
- Noi capacități eoliene, fotovoltaice și de stocare sunt autorizate în regim de urgență.
- Forțele Navale intervin pe Dunăre pentru asigurarea debitului necesar la Cernavodă.
România a ajuns să importe energie din Ucraina, deși țara vecină se află de peste patru ani sub atacuri constante ale Rusiei. Decizia vine după ce seceta și nivelul extrem de scăzut al Dunării au redus capacitatea de producție a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, iar autoritățile au instituit stare de urgență pe piața energiei. Guvernul a aprobat măsuri de urgență pentru menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă.
Forțele Navale Române efectuează măsurători hidrografice pe Dunăre pentru realizarea unui prag submers care să redirecționeze apa spre centrala nucleară și să asigure debitul necesar răcirii reactoarelor.
În paralel, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a discutat cu omologul ucrainean despre suplimentarea livrărilor de energie în orele de consum maxim. Peste 130 de milioane de euro au fost plătite în acest an pentru proiectele din energie finanțate prin PNRR, dar România este nevoită acum să apeleze la importuri pentru acoperirea consumului în orele de vârf.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că România va beneficia de importul de energie din Ucraina în baza unui acord comercial reciproc pentru echilibrarea sistemului energetic național. Potrivit premierului, autoritățile române au discutat cu vicepremierul și ministrul ucrainean al Energiei, Denis Șmihal, pentru ca România să primească energie produsă de una dintre centralele nucleare ale Ucrainei, în special pentru acoperirea consumului din orele de seară.
În paralel, sunt purtate discuții și cu parteneri din Bulgaria și Grecia pentru suplimentarea importurilor. Ucraina este o țară aflată în război de patru ani și că Rusia vizează constant infrastructura energetică ucraineană și, cu toate acestea, a reușit să stocheze eficient cantități de energie pe care acum să le trimită și României. Practic, Ucraina este în război, iar România se află într-o criză care are unele efecte ale unui război.
Bolojan a mai explicat că debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.600 m³ pe secundă, față de 4.000 m³ pe secundă în mod normal, ceea ce a redus nivelul apei necesar funcționării centralei nucleare de la Cernavodă. Din acest motiv, Unitatea 1 a fost deja oprită și există riscul ca și Unitatea 2 să fie închisă, dacă situația hidrologică se agravează. Este o situație critică în care România a ajuns și pentru că nu a reușit, în ultimii ani, să se alinieze trendului european privind energia regenerabilă, de exemplu.
Președintele Nicușor Dan critica, de Ziua Europei, Green Deal-ul, care presupune creșterea producției de energie din surse regenerabile. Mai mult decât atât, tot președintele a susținut eliminarea certificatelor ETS, certificate de emisii de carbon, care ar fi dus în timp la o independență energetică a României. Aceasta este gândirea în România când vine vorba de energie.
Practic, nu au fost luate măsuri de prevenție. Totodată, sume considerabile de bani au fost redirecționate din PNRR către proiecte de energie. Mai precis, 130 de milioane de euro au mers către proiecte pe șase piloni: energie regenerabilă, stocare și hidrogen, cogenerare de înaltă eficiență, digitalizare și rețele, lanț de valoare industrial și componenta RePowerEU.
În acest moment, prin această stare de urgență, Transelectrica constituie o echipă de criză care monitorizează și diagnostichează starea rețelei, coordonează aplicarea planului de apărare a sistemului energetic din România, transmite ordine obligatorii producătorilor și operatorilor de distribuție, coordonează acțiunile cu operatorii sistemelor vecine, stabilește priorități de alimentare și decide dacă anumite activități ale pieței trebuie suspendate.
