• Consiliul Elevilor vrea ca educația sexuală să ajungă urgent în școli.
• CNE spune că educația sexuală include respect, consimțământ și sănătate.
• CNE atrage atenția asupra agresiunilor sexuale din universități.
• 45% dintre mamele sub 15 ani din UE se află în România.
• 85% dintre mamele și gravidele minore au renunțat la școală.
• Lipsa educației sexuale duce la sărăcie și excluziune socială.

Alo? 2024? Cu ora de educație sexuală, vă rog! Abonatul apelat nu poate fi contactat! Te rugăm să încerci mai târziu! Mai târziu, poate peste 10-20 de ani, va avea România cursuri de educație sexuală în școli pentru că, ce să vezi, la noi, este încă un subiect tabu. Consiliul Național al Elevilor aduce, din nou, în lumină nevoia urgentă a acestei materii în programa școlară.

„Educația sexuală nu se limitează la biologie, ci include și aspecte precum respectul, consimțământul și sănătatea. Absența acestei educații generează consecințe dramatice atât pentru sănătatea fizică și mentală a tinerilor, cât și pentru dezvoltarea societății în ansamblu”, explică Consiliul Național al Elevilor.

Elevii subliniază importanța educației sexuale în contextul agresiunilor sexuale din universități și pe fondul statisticilor rușinoase care ne așează în fruntea Uniunii Europene când vine vorba despre mamele și gravidele minore.

45% dintre mamele sub 15 ani, din UE, sunt în România, 85% dintre mamele sub 18 ani au renunțat la școală, 40% dintre gravidele minore merg DOAR la medicul de familie

Mai mult, consecințele lipsei educației sexuale se văd cel mai bine în excluderea socială, sărăcie, dificultăți în lansarea unor politici publice de sănătate și chiar în costuri economice ridicate.

Luni, 4 noiembrie, elevii și copiii de grădiniță încep al doilea modul de cursuri, care durează 7 săptămâni / Prima plată a burselor se va face pe 20 noiembrie, pentru lunile septembrie și octombrie. Ilie Bolojan cere condiționarea finanțării universităților de numărul de absolvenți angajați în economia reală în domeniul absolvit: „Cred că ar trebui să deranjăm puțin universitățile, să le facem mai antreprenoriale”

Programul de „coeziune” între tineri al lui Emmanuel Macron, în pragul desființării: Parlamentul francez retrage finanțarea pentru Serviciul Național Universal, care înlocuiește indirect fostul serviciu militar obligatoriu, pentru elevii de liceu

Planurile inițiale prevedeau ca SNU, promisiune de campanie a lui Emmanuel Macron, să devină un program obligatoriu până în 2026, după ce a fost testat timp de cinci ani doar cu tineri voluntari. Fostul premier Gabriel Attal estima că, până la data respectivă, programul ar fi urmat să fie implementat la scară largă, în toate liceele din Franța. În schimb, costurile estimate pentru această inițiativă au ridicat întrebări serioase.

Potrivit FranceInfo, un raport al Curții de Conturi din septembrie a indicat că implementarea SNU ar costa anual între 3,5 și 5 miliarde de euro, sume mult mai mari decât cele anticipate. Deputații ecologiști, alături de socialiști, au criticat SNU ca fiind un „gadget prezidențial” care nu aduce rezultatele promise și „costicisește inutil”, iar unii parlamentari l-au numit chiar o „erezie bugetară” care „a ratat obiectivele propuse”.

Ca urmare a acestor critici, aleșii au decis redirecționarea fondurilor destinate SNU către sectorul sportului de masă, adoptând un amendament prin care toate cele 128 de milioane de euro prevăzute pentru acest program în 2025 să fie transferate activităților sportive pentru tineri. Simbolic, și Senatul a adoptat o măsură similară, reducând cu 100 de milioane de euro fondurile destinate SNU în 2024

Citește și

• Trump și Harris au nevoie de o majoritate de 270 din voturile electorilor. Cum arată ultimele sondaje
• Ion Cristoiu: Butoiul balcanic în confruntarea dintre Rusia şi Germania
• Lady Gaga, Jon Bon Jovi și Katy Perry au cântat la concertul pentru campania Kamalei Harris. „Pentru mai mult de jumătate din viața acestei țări, femeile nu au avut o voce”