• România este pe locul cinci în topul țărilor emergente care s-au împrumutat cel mai mult în acest an.
  • Până acum, Guvernul a luat de pe piețe externe peste 10 miliarde de dolari.
  • Țara noastră a intrat în această criză economică și sanitară cu cel mai mare deficit bugetar din UE.

Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA, a vorbit despre îmrumuturile făcute de România în ultima perioadă:

„România a intrat în această criză economică și sanitară cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Datorită unor politici fiscale prociclice anterioare. Prin urmare, pentru a face față acestor cheltuieli necesare atât pentru combaterea crizei medicale, cât și pentru repornorirea economiei, sau pentru ajutoarea sectoarelor afectate de econimie, Guvernul trebuie să cheltuiască bani, foarte mulți bani. De aici, necesitatea de a face împrumuturi. Vedem că această criză medicală se accentuează, cu costuri suplimentare, atât medicale, cât pentru a ajuta secotarele economice. Ne vom aștepta la și mai multe împrumuturi”.

Cât va fi de greu să plătim aceste împrumuturi

Adrian Codîrlașu: „Acum ne putem uita la datoria publică în PIB a României, care este sustenabilă. Am intrat în această criză undeva cu 35% datorie publică în PIB. Probabil, vom termina criza undeva la oriznotul de 2023, cu o datorie publică undeva la 50% din PIB. Asta a face o criză economică. Crește nivelul datoriei publice”.

Recomandări

O FURTUNĂ SOLARĂ AMENINȚĂ PĂMÂNTUL
ATENȚIE, CIP DEFECT
JUMĂTATE TU, JUMĂTATE EU
ISRAELUL EXTINDE OPERAȚIUNEA ÎN RAFAH
CIOLACU IA MĂSURI ANTI-SHRINKFLAȚIE
ÎNCEPE CAMPANIA ELECTORALĂ

Cum afectează aceste împrumuturi rating-ul de țară

„Rating-ul nostru e ultima categorie de rating recomdat investițiilor, dacă ne menținem aici, este bine pentru economie că se poate finanța la costuri reduse. Atunci când ne menținem la acest plafon de până în 50% din PIB, n-ar trebui să afecteze rating-ul. Rating-ul nostru e compatibil cu o datorie din PIB mult mai mare decât cea actuală. Insă, ce ar putea afecta rating-ul este cum va fi politica fiscală în următorii ani. Anul acesta trebuie să facem cheltuieli. Dar, începând cu 2021, trebuie luate măsuri pentru a aduce defitricul bugetar în ținta de 3%. Nu vom putea din primul an, probabil va dura 3-4 ani până mergem acolo, dar va trebui să venim cu un plan concret să convingă investitorii instituționali să finațeze în continuare România”, a conchis vicepreședinte CFA.