- România obține împrumut de 16,6 miliarde de euro prin SAFE, a doua cea mai mare sumă din UE
- Guvernul trebuie să trimită până pe 29 noiembrie lista de proiecte Comisiei Europene
- Din cei 16,6 miliarde de euro, 6 se investesc în infrastructură, 7 revin MApN pentru înzestrare și 4 MAI și SRI
- MApN vrea să finanțeze prin SAFE programele SHORAD-VSHORAD, MLI și să se doteze cu muniție și drone
România pregătește proiectele pentru obținerea unui împrumut prin programul european SAFE.
În această perioadă, se lucrează la ultimele detalii privind lista de proiecte și planul de dezvoltare a
industriei europene și, implicit, românești pe care oficialii români trebuie să le finalizeze și să le trimită
Comisiei Europene până pe 29 noiembrie.
România a obținut a doua cea mai mare sumă din acest mecanism european, după Polonia, având în plan să cheltuiască 16,6 miliarde de euro pentru lucrări de infrastructură și dotarea Armatei Române.
Care este planul României cu acești bani? Ce putem să facem cu ei?
Da, România are planuri foarte mari cu acest program SAFE. Vom vedea dacă se vor și concretiza.
Am primit o sumă destul de importantă de 16,6 miliarde de euro, a doua cea mai mare dintre țările care s-au interesat de acest program, însă este foarte important de precizat aici că vorbim despre un împrumut. Deci bani care trebuie returnați, însă ce-i drept, la o dobândă destul de bună, așa spun cei mai mulți experții economici.
Este vorba despre o sumă foarte mare și ne-am gândit că toată această sumă va merge la Ministerul Apărării Naționale – însă nu este așa. Chiar dacă este vorba despre un program de reînarmare, acesta vizează mai multe aspecte.
Astfel, din această sumă totală de 16,6 miliarde de euro, Ministerul Apărării Naționale va primi suma de 7 miliarde de euro pe care o va folosi pentru programele de înzestrare ale Armatei Române.
O altă sumă de 4 miliarde de euro va merge către MAI și SRI, și acestea fiind instituții care se ocupă de siguranța cetățenilor.
Restul banilor, aproximativ 6 miliarde de euro, vor merge către lucrări de infrastructură și vorbim aici despre lucrări de infrastructură feroviară, rutieră, precum și despre modernizarea unor porturi.
Toate aceste lucrări ar trebui să faciliteze mobilitatea militară, despre care am tot auzit vorbindu-se în ultimii ani și mai ales și la Summit-urile NATO, pentru că aceasta este esențială pentru transferul de echipamente militare grele și trupe mai ușor pe teritoriul Europei, când vine vorba despre exerciții militare, dar mai ales în situații de maximă urgență.
Revenind la cele 7 miliarde de euro, vorbim aici despre două categorii foarte importante pe care le oferă acest program SAFE. În prima categorie putem accesa banii, putem lua acest împrumut și să-i folosim pentru echipamente precum muniție, rachete, drone și sisteme antidrone, sisteme individuale de armament, sisteme de infanterie, precum și pentru lucrări de mobilitate militară.
Cea de-a doua categorie însă putem spune că este ceva mai sensibilă, pentru că aceasta vizează echipamentele care au sisteme avansate. Vorbim aici despre sisteme antirachetă și antiaeriene, sisteme maritime de suprafață și subacvatice, precum și sisteme spațiale sau servicii spațiale. Aceasta, cea de-a doua categorie, este mai sensiblă pentru că aceasta conține tehnologii avansate pe care de multe ori companiile sau țările străine sau externe Uniunii Europene nu vor să le împărtășească din motive de securitate. Tocmai de aceea vine și cu o restricție. Mai precis, trebuie ca aceștii contractori care cumpără echipamente din țări terțe, adică nu din Uniunea Europeană, să permită celor care cumpără sistemele să le folosească fără restricții. Deci trebuie să facă un transfer de know-how. Vorbim despre multe programe de înzestare.
Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a transmis deja că ar vrea să folosească aceste 7 miliarde de euro pentru diverse sisteme – de exemplu pentru sistemul SHORAD-VSHORAD, adică achiziția de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune; pentru mașina de luptă a infanteriei, posibil și pentru tancurile de luptă. De asemenea, pentru drone și sisteme antidrone și știm deja că aici există o intenție de folosire a acestor bani pentru a dezvolta în comun drone cu Ucraina.
Și mai vorbim și despre muniție. În centrul acestui program SAFE este revitalizarea industriei europene de apărare și implicit a industriei naționale de apărare. Noi știm deja că, la acest capitol, România nu stă foarte bine, deși avem foarte multe companii în domeniul Apărării.
De exemplu, în acest moment, Armata Română cumpără de la companiile românești de apărare doar muniție, explozibil sau grenade de mână. Tocmai de aceea este foarte important și va fi interesant de văzut cum va reuși România să folosească aceste 7 miliarde de euro pentru a ajuta în primul rând industria națională de apărare și a produce aici cât mai mult dintre echipamentele pe care vrea să le cumpere.
Trump a spus că retragerea militarilor SUA din România „nu e mare lucru”. Ce semnal ne transmite?
Este o replică care vine de la un lider mondial care vorbește despre o țară care nu i-a oferit prea multe oportunități de business. Noi știm deja de la începutul anului și chiar și prin aceste vizite pe care le face Președintele american Donald Trump acum în Asia, că acesta vede totul în termen tranzacțional. Or, până acum, România nu a reușit să se facă văzută de când Trump a revenit la Casa Albă, nu a reușit să-i ofere oportunități de business astfel încât țara noastră să devină pentru el semnificativă.
Și tocmai de aici și această reacție a Președintelui american care spune că această reducere a prezenței militare americane în România nu este una semnificativă. Nu vorbim aici despre numărul militarilor care nu vor mai veni în România, ci despre faptul că pentru el nu este important cât de mulți militari sunt sau nu pe Flancul Estic și în special în România, pentru că, până acum, deși ministrul Apărării Ionuț Măștean spunea ieri va fi redusă această prezență militară și în alte state precum Slovacia, Bulgaria sau Ungaria, anunțul a fost făcut doar pentru România.
Vom vedea dacă în următoarea perioadă este într-adevăr vorba și despre alte state sau a fost vorba doar despre România.