- România își modernizează sistemele de apărare împotriva dronelor, însă nu este pregătită pentru un atac masiv cu sute sau mii de aparate, avertizează generalul-maior în rezervă Adrian Ciolponea.
- Armata Română ar avea doar 3-4 minute pentru a reacționa dacă o dronă este detectată la 30 de kilometri de graniță. Generalul susține că avioanele de luptă nu sunt cea mai eficientă soluție împotriva dronelor lente.
- Războaiele viitorului ar putea fi dominate de drone, roboți și A.I. În următorii zece ani, sistemele autonome ar putea ajunge să lupte în locul militarilor, avertizează Adrian Ciolponea.
România începe să îşi modernizeze sistemele de detectare şi interceptare a dronelor, dar acestea ar putea fi insuficiente în faţa unui atac masiv, similar celor lansate de Rusia asupra Ucrainei. Generalul-maior în rezervă Adrian Ciolponea avertizează că nici NATO nu este pe deplin pregătită pentru războiul viitorului, în care roiurile de drone, inteligenţa artificială şi roboţii vor schimba radical modul în care se desfăşoară operaţiunile militare. În opinia sa, ţările care nu vor investi rapid în aceste tehnologii riscă să ajungă să trimită militari împotriva unor armate de roboţi. Declaraţiile au fost făcute în emisiunea Cine te apără?, difuzată la Aleph News, în fiecare joi de la 22.00.
Războiul din Ucraina a demonstrat că superioritatea militară nu mai depinde exclusiv de avioane performante, tancuri moderne sau sisteme antiaeriene costisitoare. Dronele ieftine, produse în număr mare şi adaptate rapid la condiţiile câmpului de luptă, pot provoca pierderi semnificative unor forţe convenţionale mult mai bine echipate.
Într-un interviu acordat în emisiunea Cine te apără?, generalul Adrian Ciolponea, autor al cărţii „Revoluţia Dronelor”, a explicat că problema fundamentală nu mai este doar capacitatea de a intercepta o dronă, ci posibilitatea de a face faţă unui atac cu sute sau mii de platforme autonome.
„Există acest termen numit saturaţie”, a explicat generalul, descriind situaţia în care apărarea este copleşită de numărul ţintelor.
Potrivit acestuia, chiar şi un sistem capabil să distrugă 900 dintre cele 1.000 de drone lansate într-un atac ar putea să nu împiedice lovirea obiectivului protejat.
Generalul maior în rezervă a comparat numărul relativ redus de drone care au pătruns în spaţiul aerian românesc cu atacurile mult mai ample asupra Ucrainei, unde, potrivit cifrelor citate în emisiune, au existat nopţi cu sute de drone şi chiar raportări de aproximativ 1.000 de aparate lansate de Rusia.
România are doar câteva minute să reacţioneze
Una dintre cele mai importante vulnerabilităţi ale apărării aeriene româneşti este timpul extrem de scurt disponibil pentru identificarea şi interceptarea unei drone care se apropie de frontieră.
„Vă daţi seama, numai la noi în ţară, dacă o detectăm la 30 de kilometri de graniţă, mai avem 3-4 minute pentru reacţie”, a explicat Ciolponea.
În aceste condiţii, procedurile de identificare, clasificare şi interceptare trebuie să funcţioneze aproape instantaneu. Operatorii umani pot fi depăşiţi de viteza evenimentelor, motiv pentru care integrarea inteligenţei artificiale în sistemele de comandă şi control devine tot mai importantă. Generalul a subliniat că avioanele de luptă nu reprezintă soluţia optimă pentru interceptarea unor drone lente şi relativ ieftine.
„Avioanele cu reacţie nu sunt destinate pentru interceptarea unor drone care se deplasează sau au o viteză de până la 300 de kilometri la oră.”
Soluţia ar fi construirea unui sistem de apărare multistratificat, care să integreze radare specializate, interceptoare, mijloace de război electronic şi un mecanism de comandă capabil să coordoneze rapid toate aceste resurse.
Ce cumpără România şi cât de mult ne protejează?
Există şi motive de optimism. Potrivit generalului, România se află într-un proces de modernizare a capacităţilor de apărare împotriva dronelor.
„Deja sunt în livrare şi în integrare numeroase radare sensibile pentru drone, pentru că aceasta era prima problemă”, a declarat Ciolponea.
Acesta a menţionat radarele de tip gap filler, destinate să îmbunătăţească detectarea ţintelor aeriene, precum şi soluţiile de interceptare aflate în primele etape de distribuire către categoriile de forţe.
Totuşi, generalul a avertizat că aceste investiţii vor îmbunătăţi protecţia României în special în cazul unor incursiuni cu un număr redus de drone, nu neapărat în cazul unui atac de amploarea celor observate în Ucraina.
„Pentru războiul viitorului încă nu suntem gata, cum nici o ţară din NATO nu este gata”, a declarat acesta.
Problema este cu atât mai complicată cu cât tehnologia evoluează mult mai repede decât procedurile tradiţionale de achiziţii militare.
În Ucraina, explică generalul, ciclul de inovare poate dura doar 30-45 de zile. În acest interval sunt modificate componentele, camerele, motoarele sau software-ul, astfel încât tehnologiile de contracarare trebuie adaptate permanent.
„Dacă vrei să înţelegi dronele, trebuie să le construieşti”, a spus Ciolponea, citând un expert cu care a discutat despre această transformare.
Armatele viitorului ar putea trimite roboţi în locul militarilor
Transformarea nu se limitează la dronele aeriene. Generalul a explicat că sistemele autonome sunt dezvoltate şi pentru transport logistic, evacuarea răniţilor, patrulare, sprijin de foc sau protejarea unor platforme militare mai mari.
În opinia sa, robotizarea va deveni una dintre principalele caracteristici ale războaielor viitoare.
„În 10 ani putem asista la primul val de roboţi care vor lupta în locul militarilor”, a avertizat acesta.
Scenariul descris de general este unul în care un stat cu o industrie avansată ar putea lansa succesiv valuri de sisteme autonome, în timp ce adversarul, rămas în urmă tehnologic, ar fi obligat să folosească soldaţi pentru a le contracara.
Pentru România, pregătirea trebuie să depăşească achiziţia unor echipamente. Generalul consideră necesară introducerea tehnologiilor autonome în toate structurile sistemului naţional de apărare, dar şi formarea unor specialişti din mediul civil, universitar şi industrial.
