- România riscă un dezechilibru energetic, cu investiții masive în noi capacități de producție, dar cu un consum de electricitate stagnant sau chiar în scădere, ceea ce ar putea limita utilizarea eficientă a energiei produse.
- Președintele Centrului Român al Energiei, Corneliu Bodea, susține că soluția este electrificarea accelerată a economiei (transport, încălzire) și o schimbare a politicilor publice, cu accent pe infrastructura electrică în detrimentul extinderii rețelelor de gaze.
- Mediul de afaceri din energie este afectat de impredictibilitate și întârzieri la plată, ceea ce poate duce la pierderea investițiilor și a companiilor către alte piețe, în timp ce prețul energiei rămâne determinat în principal de costul gazelor naturale.
România ar putea ajunge în următorii ani într-o situație paradoxală în sectorul energetic, în care investițiile masive în noi capacități de producție nu sunt dublate de o creștere a consumului, avertizează reprezentanți ai industriei. Corneliu Bodea, Președintele Centrului Român al Energiei (CRE), susține că problema centrală a sistemului energetic românesc nu va fi lipsa producției, ci insuficiența cererii de electricitate.
Potrivit acestuia, consumul național de energie electrică rămâne la un nivel redus, situându-se în jurul a 5.000 MW în timpul zilei și aproximativ 6.000 MW seara, ceea ce indică, în opinia sa, o stagnare a pieței. Bodea afirmă că există chiar riscul ca în acest an consumul să fie mai mic decât în anul precedent, în ciuda investițiilor semnificative aflate în derulare în sectorul energetic.
În acest context, el consideră că România ar trebui să își transforme rapid economia printr-un proces accelerat de electrificare, care să includă utilizarea mai largă a energiei electrice în transport și încălzire. În opinia sa, electrificarea ar trebui tratată ca un proiect strategic național, susținut prin politici publice coerente și prin direcționarea investițiilor în infrastructura electrică, nu în extinderea rețelelor de gaze.
Bodea a criticat în acest sens continuarea finanțării rețelelor de gaze prin programe publice, apreciind că acestea riscă să rămână neutilizate în contextul tranziției energetice. El a subliniat totodată lipsa de coerență a politicilor publice și a avertizat că România nu dispune de spațiu bugetar pentru noi scheme de sprijin în eventualitatea unei noi crize energetice, ceea ce ar putea duce din nou la transferarea costurilor către companii.
Reprezentantul CRE a atras atenția și asupra riscurilor generate de instabilitatea legislativă și întârzierile la plată, afirmând că acestea afectează încrederea investitorilor și pot determina companiile din sector să își reorienteze investițiile către alte piețe. În opinia sa, România riscă astfel să piardă atât capital, cât și resursă umană calificată în domeniul energetic.
În ceea ce privește prețul energiei, Bodea susține că principalul factor de influență rămâne costul gazelor naturale, în timp ce impactul certificatelor de emisii de CO₂ este secundar. Referitor la investițiile în reactoare modulare mici, acesta a evitat o poziționare clară, dar a subliniat necesitatea stabilirii unei ierarhii a proiectelor energetice strategice, în funcție de fezabilitate și impact economic, pentru a asigura coerența dezvoltării sectorului.