- Ministrul Apărării Moșteanu: Va trebui să ne obișnuim cu incursiunile dronelor rusești.
- Ionuț Moșteanu declară că incidentele cu drone fac parte dintr-o strategie a Rusiei.
- Ambasada Rusiei: Românii au descoperit un OZN, a avut loc o provocare din partea Ucrainei.
- Fost șef al Aviației: Ordinul nu lasă libertatea de decizie pilotului sau trăgătorului.
- Zelenski: NATO are Patriot şi avioane puternice, dar noi avem soluții mai ieftine împotriva dronelor.
- România nu are soluții pentru a se apăra de roiuri de drone.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, afirmă că România trebuie să se aștepte la repetarea incidentelor cu drone rusești în spațiul aerian, care fac parte dintr-o strategie de testare a NATO și că singura soluție este coordonarea strânsă cu aliații și întărirea capacităților de apărare. Între timp, Volodimir Zelenski s-a oferit să ajute: NATO are Patriot şi aeronave de vânătoare puternice, dar împotriva dronelor Shahed şi Gherbera, noi avem soluţii mai ieftine.
Cum ar trebui să procedeze militarii în aceste situații, ținând cont că ministrul Moșteanu ne avertizează să ne obișnuim cu dronele?
Da, ministrul Moșteanu a spus sâmbătă dimineață că a dat ordin să fie doborâte dronele rusești. Cred că au vrut să-l testeze și au trimis o dronă în condiții ideale: pe timp de zi și timp de 50 de minute în spațiul aerian al României. De regulă, rușii atacau noaptea, iar dronele rămâneau doar câteva minute. Acum a stat 50 de minute. Două aeronave F-16 au fost ridicate mai întâi, apoi două Eurofighter Typhoon germane.
Militarii nu au doborât drona. Nu ni s-a explicat clar de ce, dar se poate înțelege. În primul rând, există o problemă de legislație, pentru că articolul 21 din lege prevede la primul alineat că drona poate fi doborâtă, însă la al doilea stipulează că doar în ultima instanță, și numai dacă este sigur că nu va provoca victime la sol.
Aceste „lupte contra dronelor” au loc în județul Tulcea. Chiar dacă nu este o zonă dens populată, există case, oameni pe câmp, pescari pe Dunăre. Niciun militar nu își permite să tragă cu tunul avionului sau să lanseze rachete dacă nu are certitudinea că zona este liberă. Mai ales că, după alertele aeriene, oamenii nu intră mereu în adăposturi; unii nici nu au așa ceva.
Este, deci, o problemă de procedură privind deschiderea focului. Fostul președinte Băsescu spunea să se tragă cu sistemele Gepard, dar acelea sunt la forțele terestre, nu la cele aeriene care execută apărarea în timp de pace. Forțele navale au nave dotate cu sisteme antiaeriene care ar putea interveni. Ministerul Apărării Naționale trebuie să creeze proceduri integrate, cu sisteme interconectate.
Discuțiile despre achiziția unor sisteme antiaeriene de rază mică, foarte mică sau medie au ridicat problema lipsei de interconectare cu Patriot sau aviația de luptă. Într-un atac masiv, precum cele cu sute de drone în Ucraina, aviația singură ar fi depășită.
Responsabilitatea a fost transferată pe comandantul operațional, dar, chiar dacă legea îl scutește formal de răspundere, nimeni nu știe ce se poate întâmpla într-un proces dacă ar exista victime. Procedurile nu sunt adaptate dronelor kamikaze de tip nou.
Comunicarea strategică a Ministerului a fost confuză. Ministrul a creat așteptarea că toate dronele vor fi doborâte, apoi a cerut populației „să se obișnuiască” cu ele.
De ce echipamente ar avea nevoie Armata Română pentru a face față unui astfel de conflict?
Totul ţine de finanţare. Nu se pot ridica avioane de zeci sau sute de milioane pentru a doborî drone de câteva mii de dolari. România are doar câteva sute de rachete antiaeriene, care s-ar epuiza într-o singură zi de conflict major.
În viitor, România trebuie să treacă la sisteme de bruiaj, drone antidrone și drone interceptoare, eficiente și ieftine. Polonia, spre exemplu, a învățat rapid de la armata ucraineană să le folosească.
Ce a rezultat din întâlnirea de aseară dintre Oana Țoiu și ambasadorul rus?
În ceea ce privește întâlnirea dintre Oana Țoiu și ambasadorul rus, partea rusă a negat responsabilitatea și a ridiculizat situația, spunând că România a văzut un „OZN”. Ambasadorul a acuzat Ucraina că ar încerca să atragă NATO în război. Din păcate, România nu a furnizat fotografii sau probe clare pentru a contracara aceste afirmații.
