- Comunitatea română din Torino a scăzut de la aproape 48.000 de membri înainte de pandemie, la 43.000 în prezent.
- u toate acestea, românii rămân cea mai numeroasă comunitate de străini din oraș. În regiunea Piemont trăiesc în total 138.000 de români.
- Aproximativ 2.000 de tineri români învață la universitățile din Torino, de la Politehnică la Unito.
Tot mai mulți români din Torino aleg să revină în România. Din 2021, peste 5.000 de persoane au părăsit orașul, pe fondul crizei economice din Italia și al redresării economice din țară, arată o analiză Corriere Della Sera. Comunitatea română din Torino a scăzut de la aproape 48.000 de membri înainte de pandemie, la 43.000 în prezent
Cu toate acestea, românii rămân cea mai numeroasă comunitate de străini din oraș. În regiunea Piemont trăiesc în total 138.000 de români. Dintre cei 221.169 de cetățeni non-italieni care locuiesc în zona metropolitană, conform datelor din 2024, 87.702 sunt români.
Acest val a început în 2019 din diverse motive, spune Luiza Diculescu, jurnalistă româncă stabilită la Torino din 2009. „Totul a început cu Covid, dar mulți se întorc pentru că țara a crescut semnificativ din punct de vedere economic, în parte datorită antreprenorilor italieni care au investit în noi. Cu toate acestea, această migrație este marginală, deoarece Torino a devenit acasă”, spune Diculescu.
Azi 23% dintre firmele străine din zona Torino au ca proprietari cetățeni români – adică peste 7.000 de afaceri.
Aproximativ 2.000 de tineri români învață la universitățile din Torino, de la Politehnică la Unito.
„Contribuția lor este fundamentală pentru oraș”, spune consilierul pentru Comerț, Paolo Chiavarino. „Vorbim despre o comunitate muncitoare care s-a integrat perfect. Și, deși acum sunt mai educați, pot lucra în orice domeniu, sunt încă esențiali în ceea ce privește serviciile și îngrijirea personală, de la îngrijitori la instalatori. Ei ajută la menținerea întregului sistem pe linia de plutire, cu o valoare adăugată din ce în ce mai mare. Ceea ce m-a frapat cel mai mult este capacitatea de dialog intergenerațional, lucru care poate ne lipsește. În plus, își mențin propria identitate, îmbinând-o perfect cu valorile europene, cu un mare sentiment de recunoștință”, spune Chiavarino.
