- Negocierile din Abu Dhabi s-au încheiat fără să aducă pacea în Ucraina.
- Președintele Zelenski spune că negocierile vor continua în SUA, în format trilateral.
- Lavrov transmite că garanțiile de securitate europene sunt un pretext pentru un atac asupra Rusiei.
- Ministrul rus spune că Ucraina poate fi vecina Rusiei doar dacă va fi „neutră”.
- Rusia vrea să transforme Ucraina într-o țară „proxy”.
- Rusia e deranjată că noul plan nu include garanții de securitate pentru minoritatea rusă din Ucraina.
- Lavrov spune că unii lideri europeni au încercat să abordeze Kremlinul cu privire la război.
- Recent, un consilier de top al lui Macron a vizitat Moscova.
- Lavrov critică încercările franceze de apropiere de Putin. Sunt „jalnice”.
- Europenii se tem că SUA nu le reprezintă interesele la masa negocierilor.
- Keir Starmer a declarat că britanicii nu vor uita ce a făcut Rusia în Ucraina.
- Frederich Merz spune că UE este pregătită să discute cu Rusia.
- Georgia Meloni vrea reluarea legăturilor cu Rusia.
Nici nu s-au încheiat bine negocierile de pace din Abu Dhabi, că Rusia sugerează, din nou, că războiul va continua până când Ucraina va capitula. Ieri seară, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat nonșalant, în timp ce delegațiile ruse, ucrainene și americane se întorceau de la negocieri, că Ucraina va trebui să fie neutră în viitor, pentru a putea fi vecina teritoriului rus.
Acesta a vorbit și despre încercările lui Emmanuel Macron de a relua legătura cu Vladimir Putin, dar spune că acțiunile diplomatice de până acum sunt „jalnice”.
Ce este această neutralitate despre care vorbesc rușii acum?
Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Este vorba despre aceeași neutralitate cu care rușii au mers la masa negocierilor pentru prima dată, în aprilie 2022, la Istanbul, bineînțeles, atunci alături de o serie lungă de alte cerințe.
Practic, în viziunea rușilor, neutralitatea ucrainenilor ar trebui să presupună o dezarmare inițială a armatei ucrainene, o renunțare la mai multe tipuri de arme, dar mai ales la armele ofensive cu rază lungă de acțiune, o reducere a numărului de militari din armata ucraineană – și știm că, în acest moment, armata este compusă din 800 de mii de militari. Președintele Volodimir Zelenski a spus în repetate rânduri că și-ar dori ca acest număr să fie menținut, chiar și după ce se va semna o pace.
Dacă se va semna. Pentru că asta reprezintă o garanție de securitate în sine pentru ucraineni și, bineînțeles, rușii ar mai vrea și ca Ucraina, pe viitor, să nu fie parte a niciunei alianțe militare și, cumva, să aibă și drept de veto pentru orice tip de relație pe care Ucraina ar avea-o cu o altă țară. În traducere, așa cum spuneai și tu, o capitulare a Ucrainei sau, cel puțin, transformarea Ucrainei într-un stat proxy al Rusiei, așa cum este Belarus. Pentru că, deși pare că Belarus este o țară independentă, cei mai mulți dintre diplomați consideră că Belarusul este complet controlat de Kremlin.
Însă nu este pentru prima dată când se vorbește despre neutralitate. Așa cum spuneam, se vorbea despre aceasta și înainte de invazia la scară largă a Ucrainei. În 1990, de exemplu, în Constituția Ucrainei, în Declarația de Suveranitate, scria foarte clar că Ucraina, pe viitor, își dorește să fie neutră. În 1996, Constituția sa spunea clar că Ucraina este neutră, pentru că știm deja că, în 1994, s-a semnat Memorandumul de la Budapesta, prin care Ucraina a renunțat la armele sale nucleare, în schimbul garanțiilor de securitate oferite de britanici și de Federația Rusă.
Însă, în 2014, știm deja, Federația Rusă a încălcat acel memorandum și, ulterior, prin 2019, a fost modificată Constituția Ucrainei și se vorbea, la un moment dat, despre ambiția acestei țări de a deveni, la un moment dat, membră a NATO sau a Uniunii Europene. Lucruri care, bineînțeles, nu s-au concretizat până în acest moment. Deci am putea spune că Ucraina încă este neutră, dar vedem că rușii tot avansează această idee. Este, practic, o obsesie, am putea să-i spunem, a Rusiei de mai demult.
Știm deja că Ucraina a renunțat la acest vis de a fi parte a NATO, deși ne aducem aminte că, în urmă cu doi ani, se promitea acel drum ireversibil către Alianța Nord-Atlantică. Dar acum, rușii vin cu tot mai multe cerințe. Pe lângă această neutralitate, Serghei Lavrov vorbea și despre acea prezență a trupelor occidentale în Ucraina. Spunea că vor fi ținte legitime ale armatei ruse dacă vor fi acolo și că, oricum, o posibilă trimitere de trupe europene în Ucraina ar fi doar un pretext, spune el, pentru ca Europa să atace, la un moment dat, Rusia. Deci, vechea obsesie că Rusia, la un moment dat, va fi atacată de cineva”.
Am putea vedea curând întâlniri tete-a-tete între președintele rus și Emmanuel Macron, Keir Starmer sau chiar Frederich Merz?
Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Cred că cele mai mari șanse le avem să-i vedem pe Emmanuel Macron și Vladimir Putin discutând, fie prin telefon, fie având o întâlnire față în față, așa cum spuneai și tu. Pentru că este și primul lider european care a venit cu această idee de reluare a comunicării directe între Europa sau Uniunea Europeană și Federația Rusă. A fost susținut ulterior de Giorgia Meloni, care și ea crede că este de cuviință ca, în acest moment, să existe această comunicare directă.
Și toate aceste inițiative vin, de fapt, pe fondul acestei schimbări de politică a Statelor Unite ale Americii, care, vedem, nu mai văd securitatea Europei drept o prioritate. Vine după acele critici și tensiuni între Statele Unite și Europa din cauza Groenlandei. Ne aducem foarte bine aminte. Iar, în acest moment, europenii cred că Statele Unite ale Americii nu le mai avansează interesele de securitate la aceste negocieri pentru pacea din Ucraina.
Dacă cei doi lideri, Emmanuel Macron și poate Giorgia Meloni, susțin această idee, sunt și lideri care nu sunt tocmai de acord. Keir Starmer spunea chiar zilele trecute că niciodată britanicii nu vor uita ce au făcut rușii în Ucraina, că sunt simple crime în Ucraina, și astfel sugerează că nu este tocmai potrivită o astfel de abordare de discuție directă cu Vladimir Putin, care, după patru ani de război, așa cum spuneai și tu, continuă și pare că își dorește să-și îndeplinească aceste obiective.
Însă, astăzi, Friedrich Merz, despre care se tot vorbește că ar fi un fel de lider al Europei în acest moment, spune că da, este momentul ca Uniunea Europeană să vorbească direct cu Federația Rusă. Deci, în viitor, am putea să vedem astfel de abordări tot mai des, mai ales că, săptămâna aceasta, un consilier al lui Emmanuel Macron chiar a fost la Moscova, deși Serghei Lavrov spune că abordarea aceasta este jalnică”.
