Rusia ar putea desfășura un atac hibrid într-un stat membru NATO în următorii ani, spun liderii europeni. Cât de pregătită este România pentru un astfel de scenariu

• Europa analizează acțiunile Rusiei și anticipează un posibil conflict.
• Liderii europeni discută situația de securitate și suspectează planuri agresive.
• Kremlinul urmărește slăbiciunile Occidentului și caută momente favorabile.
• Vladimir Putin evaluează reacțiile NATO și testează unitatea alianței.
• NATO își coordonează răspunsul și încearcă să evite o confruntare directă.

Guvernele europene se tem că Vladimir Putin va ataca Europa în următorii doi ani. Discuțiile s-au intensificat în acest sens, pe fondul unei aparente dezangajări a Washingtonului față de apărarea europeană. În acest moment, Uniunea Europeană nu este pregătită pentru a face față unui conflict armat de amploare, spun oficialii europeni. Cu toate acestea, Ucraina este dispusă să pună la dispoziția europenilor expertiza sa în război.

„Cred că Europa ar trebui să fie capabilă să producă singură tot ce are nevoie pentru a se apăra împotriva oricărei amenințări – a tuturor tipurilor de atacuri balistice și a celorlalte arme.

Noi oferim o contribuție la apărarea Europei – acordurile noastre privind dronele. Acestea aduc țările împreună. Și avem nevoie de o protecție puternică în întreaga Europă – împotriva dronelor și a tuturor atacurilor, potențialelor atacuri, în aer, pe mare și pe uscat.

Acordurile privind dronele înseamnă muncă comună, producție comună, protecție partajată. Să mergem mai departe în această privință”, spune președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Care sunt șansele să vedem curând atacuri rusești în țări NATO

Atacuri rusești, cu siguranță, nu vom vedea în viitorul apropiat într-un stat NATO, dar se pare că ideea generală acceptată la nivel european în acest moment este că Rusia ar putea desfășura un atac hibrid într-un stat membru aliat în următoarea perioadă, mai precis în următorii ani. Prin atac hibrid se înțelege trimiterea mai multor drone simultan, fie de supraveghere, fie de atac, precum și acțiuni de sabotaj sau atacuri asupra infrastructurii critice, combinate cu atacuri cibernetice și, eventual, acțiuni de dezinformare la un nivel foarte ridicat și agresiv. Astfel de acțiuni ar putea apărea în următorii ani, potrivit evaluărilor actuale ale liderilor europeni.

Despre acest subiect se discută de aproximativ un an și jumătate. Din Germania, la cel mai înalt nivel militar, mai exact prin generalul Carsten Breuer, apare această evaluare. El spune că, până în 2029, Rusia ar putea ataca un stat aliat. În același timp, Volodimir Zelenski declara, în urmă cu câteva săptămâni, că Vladimir Putin se pregătește să vizeze un stat baltic, considerat cea mai vulnerabilă regiune din punct de vedere al securității.

Părerile sunt împărțite, există și opinii contrare, pentru că unii analiști spun, de exemplu, că liderii europeni împing în spațiul public o astfel de idee pentru a câștiga simpatia votanților și, de asemenea, susținere pentru programele de reînarmare. Cert este că, în acest moment, cu siguranță, Europa nu este pregătită 100% să facă față unui atac din partea Rusiei, care că are o armată pregătită, antrenată într-un război modern.

De altfel, chiar Kaja Kallas spunea astăzi că Europa a fost din nou luată prin surprindere de Donald Trump și, mai precis, de acel anunț cu privire la retragerea celor 5.000 de militari din Germania. Trump a spus că ar putea urma și Italia și Spania, iar abia acum, spune Kaja Kallas, Europa trebuie să devină propriul pilon de securitate.

Este o concluzie la care trebuia să se ajungă de mai mult timp, pentru că știm deja că Europa, cel puțin pe flancul estic, se confruntă cu atacuri sau acțiuni ale Rusiei, care au scopul de a testa, de fapt, Alianța Nord-Atlantică, care, în acest moment, știm deja, se confruntă cu o ruptură din interior.

Cât de pregătită este România pentru un astfel de scenariu?

România, în acest moment, nu poate doborî nici măcar o dronă care intră în spațiul aerian. Avem un sistem MAMBA donat de americani, pe care doar îl etalăm la exerciții militare multinaționale, dar nu îl folosim pentru a doborî aceste drone.

Este clar că, în acest moment, independent, România nu se poate apăra în fața unui atac convențional, dar nici a unui atac hibrid.

Este, de altfel, concluzia la care a ajuns și generalul în rezervă Dorin Toma, care spunea la Aleph News, în urmă cu câteva săptămâni, că România, în acest moment, fără ajutorul NATO, fără ajutorul aliaților, nu poate face față unui astfel de conflict, cu dotarea pe care o are acum și numărul de militari.

Se fac pași spre înarmarea Armatei Române prin acest program SAFE, dar aceste sisteme pe care noi le cumpărăm acum sau pentru care semnăm contracte nu vor ajunge mâine în România, nici măcar anul viitor, ci în următorii ani. Deci, cu siguranță, va mai dura până când România va fi capabilă să facă față unor astfel de scenarii, iar amenințările acestea sunt deja aici și sunt de ceva vreme.

Trebuia până acum să existe toate aceste măsuri, să fie luate aceste măsuri. În analiza strategică a apărării, care a fost recent publicată de Ministerul Apărării Naționale, nu este foarte clar. Ne pregătim pentru un conflict de amploare, scrie strategia, dar nu știm cum. Lipsesc leadershipul militar și strategiile militare și vedem că, de exemplu, Armata Română a trimis un general de la Forțele Terestre în Ucraina să vadă care este situația războiului dronelor.