- Putin anunță navigație pe tot parcursul anului pe ruta arctică rusească.
- Traficul de marfă ar urma să se dubleze până în 2030.
- Realitatea: transportul a scăzut al doilea an la rând, la 37 de milioane de tone.
- Ținta oficială pentru 2024 era de 80 de milioane de tone. Nu a fost atinsă.
- Ruta e sezonieră, iar 83% din trafic e petrol și gaze rusești.
Rusia vrea navigație pe tot parcursul anului pe Coridorul Transarctic de Transport, a anunțat joi Vladimir Putin, la sesiunea plenară a Forumului Economic Oriental de la Vladivostok.
Președintele rus a spus că traficul de marfă pe coridor ar urma să se dubleze până în 2030 și că ruta oferă flexibilitate și securitate lanțurilor internaționale de aprovizionare. A prezentat-o drept una dintre cele mai sigure și mai fiabile variante, în condițiile în care conflictul din Orientul Mijlociu a rupt rutele obișnuite.
Putin a mai anunțat că primele livrări de petrol din proiectul Vostok Oil încep curând și că de la 1 ianuarie intră în vigoare un regim preferențial unic pentru tot Extremul Orient și zona arctică.
Trece de-a lungul coastei arctice rusești, din Marea Barents până în strâmtoarea Bering. Pe hârtie, scurtează drumul dintre Europa de Nord și China cu aproximativ 7.000 de kilometri față de Suez, adică cu circa 40%, și cu 10-15 zile.
În 2025, traficul total a scăzut pentru al doilea an consecutiv, la 37,02 milioane de tone, cu aproximativ 870.000 de tone mai puțin decât în 2024.
Ținta oficială a guvernului rus era de 80 de milioane de tone până în 2024 și de 200 de milioane până în 2030, însă niciuna nu se apropie de realitate.
Numărul curselor internaționale de tranzit a atins totuși un record, 103 în 2025, față de 97 anul anterior. Dar acestea au transportat doar 3,2 milioane de tone. Restul e trafic intern rusesc, iar 83% din tot ce se mișcă pe rută sunt hidrocarburi.
Cine folosește ruta?
Practic, doar Rusia și China. Kjell Stokvik, director la Centrul pentru Logistică în Nordul Îndepărtat de la Universitatea Nord din Norvegia, spune că cele două țări sunt singurele care o utilizează serios și că o văd ca pe o parte a cooperării lor.
COSCO, gigantul de stat chinez, nu a mai navigat pe acolo din 2022. Au rămas două companii mai mici, Sealegend Shipping și NewNew Shipping Line, care au făcut împreună 14 curse cu containere în 2025, față de 11 în anul anterior.
Motivul reticenței e simplu, folosirea rutei necesită colaborarea direct cu Rosatom, singurul operator de infrastructură, să accepte riscul sancțiunilor secundare americane și să depindă de spărgătoarele de gheață rusești. Companiile cu expunere comercială în Occident nu își permit.
Ruta rămâne sezonieră, anul trecut, fereastra de navigație s-a scurtat cu aproximativ trei săptămâni, din cauza formării timpurii a gheții în sectorul estic. Capacitatea de căutare și salvare e mult mai redusă decât pe rutele clasice, iar gheața neprevăzută dă peste cap orice program.
Navigația pe tot parcursul anului, pe care Putin a promis-o joi, depinde de o flotă de spărgătoare de gheață care încă se construiește.
Închiderea Strâmtorii Ormuz și blocajul din Marea Roșie au împins operatorii asiatici să caute alternative. Importurile chinezești de gaz natural lichefiat din Rusia au crescut cu aproape 28% în prima jumătate a anului, pe toate rutele, în timp ce exporturile din Orientul Mijlociu au înghețat din cauza războiului dintre Statele Unite și Iran.
Coreea de Sud a programat pentru septembrie o cursă de test cu containere, ca să evalueze dacă poate copia modelul logistic chinezesc.
