- SUA au anunțat un nou pachet de ajutor în valoare de 225 de milioane de dolari pentru Ucraina.
- Biden a făcut anunțul în timpul unei întâlniri cu președintele ucrainean Zelenski.
- Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președintele ucrainean Zelenski au susținut o conferință de presă comună la Washington.
UPDATE ORA 21:00 – Polonia se gândește să doboare rachete rusești deasupra Ucrainei
Polonia are în vedere o propunere de la Kiev de a doborî rachetele rusești care se îndreaptă spre teritoriul polonez în timp ce acestea se află încă în spațiul aerian ucrainean.
Propunerea a fost inclusă într-un acord de cooperare în materie de securitate semnat de Volodimir Zelenski și prim-ministrul polonez Donald Tusk la Varșovia în această săptămână.
Președintele Ucrainei a spus că este „încrezător” că aranjamentul va putea fi implementat rapid, deși Polonia își va consulta aliații NATO înainte de a încerca să doboare orice rachete rusești.
„În acest stadiu, aceasta este o idee. Ceea ce a spus acordul nostru este că vom explora această idee”, a declarat astăzi ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski pentru Institutul American de Întreprinderi din Washington.
Sikorski a confirmat că rachetele rusești lansate din zona Sankt Petersburg către ținte ucrainene au intrat anterior în spațiul aerian polonez timp de aproximativ 40 de secunde, înainte de a se îndrepta către țintele lor.
Propunerea ar acoperi orice rachetă care traversează vestul Ucrainei în direcția Poloniei.
„Dilema noastră este următoarea. Dacă îi doborâm doar când intră în spațiul nostru aerian, resturile sunt o amenințare pentru cetățenii noștri și pentru proprietatea noastră”, a adăugat domnul Sikorski.
„Și ucrainenii spun: „Te rog, nu ne deranjează, fă-o peste spațiul nostru aerian când se află în pericol iminent de a trece pe teritoriul polonez.
„După părerea mea, asta este autoapărare, dar explorăm ideea”
UPDATE ORA 20:00 – Îngrijorări ridicate cu privire la numărul de avioane F-16 pe care le va primi Ucraina
Ucraina va primi mult mai puține avioane de luptă F-16 decât spera în această vară, potrivit unui raport de la Bloomberg .
Primul dintre cele 85 de avioane promise Ucrainei va sosi din Olanda și Danemarca și urmează să fie pe cer în această vară.
Dar, potrivit oamenilor familiarizați cu problema, achiziția avioanelor a fost afectată de întârzieri, întrebări legate de piesele de schimb și o barieră lingvistică între piloții ucraineni și antrenorii lor străini.
Raportul Bloomberg spune că Ucraina s-ar putea să poată lansa doar o singură escadrilă de F-16, de la 15 la 24 de avioane, în această vară.
O altă sursă a sugerat că Kievul se așteaptă să primească șase F-16 în această vară și până la 20 până la sfârșitul anului.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat că țara sa are nevoie de peste 100 de avioane F-16 pentru a avea un impact asupra câmpului de luptă.
„Problema cu F-16”, a spus Zelenski, „este numărul și datele”.
„Chiar dacă vom avea 50, nu e nimic. Ei au 300. Pentru că ne apărăm, avem nevoie de 128”, a spus el.
Planificatorii sunt, de asemenea, îngrijorați de faptul că Ucraina nu are suficiente piste pentru a susține avioanele. Cele pe care le are sunt, de asemenea, vulnerabile la atacurile rusești.
„Oamenii nu ar trebui să se aștepte la miracole”, a spus Jim Townsend, un coleg senior la Center for a New American Security.
„Acele aerodromuri vor fi ținte frumoase și suculente, iar rușii le-au lovit deja pe unele dintre ele, doar ca un bun venit în lumea reală pentru aceste F-16”.
UPDATE ORA 19:00 – Întâlnirile de „pace” ale lui Orban sunt lipsite de strategie – premierul italian
Premierul italian Giorgia Meloni a declarat că „misiunile de pace” întreprinse de liderul ungar Viktor Orban nu au o strategie.
Orban și-a înfuriat aliații din NATO și UE, ținând întâlniri neautorizate cu liderul rus Vladimir Putin și cu președintele chinez Xi Jingping.
Ieri, Obran s-a întâlnit cu candidatul la președinția SUA Donald Trump în stațiunea sa din Mar-a-Lago, evitându-l pe Joe Biden la Summit-ul NATO de săptămâna aceasta de la Washington.
De asemenea, ungurul s-a întâlnit luna aceasta cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că nu știa că Orban se îndrepta spre Moscova și Beijing după vizita sa la Kiev.
Orban a fost acuzat că i-a dat legitimitate lui Putin într-un moment în care Occidentul vrea să-l izoleze.
„Nu văd nicio strategie și nicio consecință anume”, a spus Meloni.
„Liderii politici au dreptul să se întâlnească cu alți lideri politici. Nu văd nimic special sau surprinzător în asta.
„Nu cred că este un secret faptul că Orban ar putea fi mai aproape de Trump decât de Biden. Adică, sunt lideri politici care vorbesc între ei”.
La vizita lui Orban la Kremlin, Meloni a spus că liderul ungar nu are mandatul de a purta discuții cu Rusia.
Ea a adăugat că atacurile mortale cu rachete din această săptămână asupra Ucrainei, dintre care unul a lovit un spital de copii din Kiev, au arătat că nu există nicio dorință de dialog din partea lui Putin.
„Problema este că atunci când mergi acolo, dai acest semnal, iar a doua zi arunci în aer un spital, cred că, din păcate, arată că nu există nicio dorință de dialog din partea Rusiei lui Putin”, a spus ea. .
„Asta e problema, pentru că dacă ar fi fost dorința de dialog, am fi vorbit, dar cred că răspunsul a fost destul de clar”.
UPDATE ORA 18:00 – Ministerul rus al Apărării inițiază discuții cu omologii americani, spune Pentagonulî
Secretarul american al apărării și ministrul rus al apărării au vorbit pentru a doua oară în puțin peste două săptămâni, a confirmat Pentagonul.
Apelul a fost inițiat de Moscova, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, subliniind importanța menținerii unor linii deschise de comunicare între Kremlin și Washington cu omologul său rus.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sabrina Singh, a refuzat să ofere detalii suplimentare despre apel.
Ministerul rus al Apărării a declarat că „s-a discutat problema prevenirii amenințărilor la securitate și a reducerii riscului unei posibile escalade”.
Ultimul apel între Austin și Andrei Belousov a avut loc pe 25 iunie, care a fost primul apel de acest gen din martie 2023.
Ministerul rus al Apărării a declarat că Belousov l-a avertizat pe Austin despre pericolele continuării furnizării de arme americane către Ucraina în timpul apelului de luna trecută.
UPDATE ORA 17:00 – Putin semnează cea mai mare schimbare fiscală din ultimii 25 de ani – cu „scopul de a finanța războiul din Ucraina”
Vladimir Putin a semnat un nou proiect de lege în legislația rusă care reprezintă cea mai mare zdruncinare a sistemului fiscal al țării într-un sfert de secol.
Pe măsură ce războiul din Ucraina golește buzunarele Kremlinului, guvernul caută să găsească noi modalități de finanțare.
Răspunsul este o nouă cotă progresivă a impozitului pe venit, precum și o creștere a impozitului pe profit.
„Se pare că reforma fiscală este un instrument pentru a muta economia de la unt la arme”, a declarat luna trecută Alexander Kolyandr, un cercetător senior nerezident la Centrul pentru Analiza Politicii Europene.
„Guvernul nu mai este preocupat de faptul că mâncați bine, ci mai degrabă de faptul că produceți mai multe arme”.
Noul proiect de lege, aprobat de ambele camere ale parlamentului în această săptămână, marchează o abatere dramatică de la politicile fiscale anterioare ale lui Putin.
La scurt timp după preluarea mandatului în 2001, președintele rus a introdus o rată forfetară de 13% care a fost aplicată universal. Majoritatea rușilor au plătit aceeași rată de atunci.
Noua lege menține o rată de 13% pentru venituri de până la 2,4 milioane de ruble (aproximativ 20.800 de lire sterline) pe an.
Pentru veniturile peste această sumă, s-ar aplica o cotă de impozitare constant mai mare.
Veniturile între cinci și 20 de milioane de ruble (aproximativ 43.500 lire 174.000 lire sterline) vor fi impozitate cu 18%, cele între 20 și 50 de milioane de ruble (în jur de 174.000 lire sterline până la 434.000 lire sterline) la 20% și orice peste 50 de milioane de ruble cu 22% .
Putin a spus că majorările nu vor afecta mai mult de 3,2% dintre contribuabilii ruși.
Impozitul pe profit va crește, de asemenea, de la 20% la 25%.
Modificările vor intra în vigoare anul viitor și se preconizează că vor genera venituri federale suplimentare de 2,6 trilioane de ruble (22,5 miliarde de lire sterline) în 2025.
Pe lângă faptul că ajută la finanțarea războiului în curs de desfășurare al Rusiei în Ucraina, Kremlinul speră că reformele fiscale vor contribui la ca țara să fie mai puțin dependentă de veniturile generate din exporturile de petrol pe fondul sancțiunilor occidentale continue.
UPDATE ORA 16:00 – Finlanda adoptă o lege care îngreunează cererea de azil a migranților ce vin din Rusia
Finlanda a adoptat o lege care acordă polițiștilor de frontieră puterea de a bloca solicitanții de azil care trec din Rusia – în contradicție cu angajamentele sale internaționale în materie de drepturile omului.
Helsinki a acuzat Moscova că armonizează migrația, încurajând 1.3000 de migranți din țări precum Siria și Somalia să treacă granița.
Kremlinul neagă acuzațiile, dar Finlanda consideră că promovează trecerile ca represalii pentru aderarea la NATO. Pași similari au fost făcuți în ultimii ani în alte țări europene, inclusiv Polonia și Lituania, pentru a îngreuna trecerea migranților din Rusia și Belarus.
UPDATE ORA 15:00 – Kremlinul spune că gafele lui Biden au fost scăpări
Kremlinul spune că întreaga lume a fost atentă la derapajele verbale ale lui Joe Biden la summitul NATO, dar a fost mai preocupată de comentariile sale „inacceptabile” despre Vladimir Putin.
Biden a vorbit în detaliu o vreme despre geopolitică, dar totul a fost umbrit când l-a prezentat din greșeală pe Volodymyr Zelenski drept „președintele Putin”, înainte de a se corecta rapid.
Separat, președintele american s-a referit la Putin ca la „un nebun criminal”.
UPDATE ORA 13:00 – Kremlinul neagă planul de asasinare a directorului unui gigant german în domeniul armamentului
Kremlinul a negat informațiile potrivit cărora Rusia ar fi plănuit să îl asasineze pe directorul executiv al producătorului german de armament Rheinmetall, care a produs obuze de artilerie și vehicule militare pentru Ucraina.
CNN și New York Times au raportat ieri că serviciile secrete americane au descoperit complotul. Dar Moscova spune că articolele s-au bazat pe informații „false” de la surse anonime și nu au putut fi luate în serios. Acest lucru nu a împiedicat unul dintre concurenții Rheinmetall, grupul german de apărare Hensoldt, să își reevalueze măsurile de siguranță.
Ministerul german de Interne a declarat că nu poate comenta detaliile amenințărilor individuale venite din Rusia. „Luăm foarte în serios amenințarea semnificativ crescută a agresiunii ruse”, a declarat un purtător de cuvânt.
UPDATE ORA 12:00 – Ucraina cere Curții Internaționale să urmărească penal atacul asupra spitalului de copii
Procurorul-șef al Ucrainei a solicitat Curții Penale Internaționale să urmărească penal Rusia pentru un atac cu rachete asupra unui spital de copii din Kiev.
Într-unul dintre cele mai grave valuri de lovituri rusești din întreaga țară, 44 de persoane au fost ucise, inclusiv doi medici de la spitalul Okhmatdyt.
Biroul procurorului CPI a declarat că una dintre echipele sale a vizitat spitalul, dar nu comentează public acuzațiile pe care le investighează.
UPDATE ORA 11:00 – Fostul președinte admite că Rusia va „zdrobi” restul Ucrainei dacă aceasta cedează în fața acordului de armistițiu al lui Putin
Un fost președinte rus a recunoscut că Moscova își va continua operațiunea militară pentru a „zdrobi” Ucraina – chiar dacă Kievul acceptă termenii așa-numitului acord de pace al Kremlinului.
Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului rus de securitate, a declarat că Rusia va „înfige un cui lung de oțel în sicriul” Ucrainei în cazul în care aceasta va ceda o mare parte din teritoriul său estic.
Putin a propus ca Ucraina să renunțe la patru regiuni și să renunțe la aspirațiile sale de a adera la NATO în schimbul unei încetări a focului – un plan considerat absurd de Ucraina și aliații săi.
UPDATE ORA 10:00 – Rusia bruiază radarele din Europa în timp ce intensifică „campania hibridă” împotriva NATO
Rusia bruiază probabil radarele din țările europene ca parte a unei campanii care vizează aliații NATO, potrivit analiștilor de război.
Întreruperile GPS-ului aerian și maritim sunt probabil componente ale unei „campanii hibride” de subminare a unității în cadrul alianței și a sprijinului pentru Ucraina, a declarat Institutul pentru Studiul Războiului.
Autoritățile de transport finlandeze au declarat pentru Iltalehti că „disfuncționalitățile” GPS au crescut în ultima săptămână, după ce un marinar a raportat interferențe severe în timp ce ghida alte ambarcațiuni în apropiere de Kotka și Hamina, pe coasta de sud a Finlandei.
Interferențele ar putea proveni din Kaliningrad, o enclavă rusă de la Marea Baltică, separată de continentul rus de Lituania și Belarus.
UPDATE ORA 08:00 – Presiuni asupra lui Biden după gafele din NATO
Joe Biden – un aliat înfocat al Ucrainei – se confruntă cu noi apeluri de a se retrage din cursa prezidențială după ce s-a referit din greșeală la Volodymyr Zelenski ca fiind „Președintele Putin”.
Cei prezenți în sală la summitul NATO de la Washington au răsuflat ușurați la prima dintre cele două gafe majore – a doua: referirea la Kamala Harris ca fiind „vicepreședintele Trump”.
Kievul va urmări cu atenție impactul pe care acest lucru îl va avea asupra cursei prezidențiale. Sprijinul administrației Biden pentru Ucraina – atât direct, cât și prin intermediul NATO – a fost crucial, în timp ce Donald Trump a pus la îndoială ajutorul Americii.
Într-adevăr, la conferința de presă, Biden a susținut că Trump ar slăbi NATO.
ȘTIRE INIȚIALĂ
SUA au anunțat un nou pachet de ajutor în valoare de 225 de milioane de dolari pentru Ucraina.
Joe Biden a declarat că acesta va fi al optulea astfel de pachet pe care l-a autorizat pentru Ucraina, scrie Sky News.
Biden a făcut anunțul în timpul unei întâlniri cu președintele ucrainean Zelenski.
Liderul ucrainean a calificat anunțul drept „o veste bună”, dar a insistat asupra faptului că ucrainenii au nevoie și de permisiunea SUA de a trage cu rachetele cu rază lungă de acțiune pe care le-a furnizat către ținte aflate în interiorul Rusiei.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președintele ucrainean Zelenski au susținut o conferință de presă comună la Washington.
Șeful NATO spune că aliații au convenit deja asupra unui pachet „substanțial” pentru Ucraina, care include asistență pentru securitate, formare și furnizarea unui „nivel de bază minim” de 40 de miliarde de euro (33,6 miliarde de lire sterline) în ajutor militar în cursul anului viitor.