Ucraina admite tacit că s-a aflat în spatele a trei explozii în Crimeea, potrivit unui raport al guvernului ucrainean

Președintele Volodimir Zelesnki nu renunță la Crimeea
  • Ucraina s-a aflat în spatele a trei explozii care au zguduit, săptămâna trecută, instalații militare rusești în provincia anexată Crimeea, inclusiv o explozie la o bază aeriană rusă de pe coasta de vest a peninsulei, care a distrus mai multe avioane, potrivit unui raport al guvernului ucrainean.
  • În raport este specificată baza aeriană Saki, afectată de explozii, marțea trecută, fiind descrisă ca o pierdere dură pentru infrastructura militară rusă din peninsulă, atacurile ulterioare fiind o dovadă a capacității militare sistematice a Ucrainei de a viza Crimeea.
  • În weekend, oficialii ucraineni au confirmat că un pod de cale ferată de lângă Melitopol, pe care rușii îl foloseau pentru a transporta echipamente militare și arme din Crimeea ocupată, a fost aruncat în aer de partizanii ucraineni.

Ucraina s-a aflat în spatele a trei explozii care au zguduit, săptămâna trecută, instalațiile militare rusești în provincia anexată Crimeea, inclusiv o explozie la o bază aeriană rusă de pe coasta de vest a peninsulei, care a distrus mai multe avioane, potrivit unui raport al guvernului ucrainean, vizualizat de CNN.

În raport este specificată baza aeriană Saki, afectată de explozii, marțea trecută, fiind descrisă ca o pierdere dură pentru infrastructura militară rusă din peninsulă, atacurile ulterioare fiind o dovadă a capacității militare a Ucrainei de a viza Crimeea.

Incidentul din 9 august de la baza aeriană Saki, care a distrus cel puțin șapte avioane militare, a avariat grav baza și a ucis cel puțin o persoană.

Rusia a susținut că a fost rezultatul unui accident, iar oficialii ucraineni au refuzat, până în prezent, să confirme oficial că au fost responsabili.

Războiul „a început cu Crimeea și trebuie să se încheie tot cu peninsula Crimeea – cu eliberarea ei”.

Într-un discurs rostit în urma incidentului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că războiul „a început cu Crimeea și trebuie să se încheie tot cu peninsula Crimeea – cu eliberarea ei”.

Un alt set de explozii au fost raportate în Crimeea, săptămâna aceasta, pe 16 august, la un depozit de muniții din Maiske și la un aerodrom din Gvardeyskoe.

Oficialii ruși au declarat că incidentul de la Maiske a fost rezultatul unui „act de sabotaj”.

În weekend, oficialii ucraineni au confirmat că un pod de cale ferată de lângă Melitopol, pe care rușii îl foloseau pentru a transporta echipamente militare și arme din Crimeea ocupată, a fost aruncat în aer de partizanii ucraineni.

Zelenski i-a avertizat, marți, pe ucrainenii care locuiesc în zonele ocupate să evite instalațiile militare ale forțelor rusești. Referindu-se la cozile kilometrice ale vehiculelor civile care încearcă să părăsească Crimeea pentru a ajunge în Rusia, Zelenski a spus „Coada din aceste zile pentru a părăsi Crimeea către Rusia pe pod dovedește că majoritatea cetățenilor statului terorist înțeleg deja sau cel puțin simt că peninsula Crimeea nu este un loc pentru ei”.

Un nou record de trafic pe un pod din Crimeea, la doar câteva zile după exploziile de la baza aeriană Saki

Agenția de stat rutieră rusă a raportat, marți, un nou record de trafic pe un pod din Crimeea, la doar câteva zile după exploziile de la baza aeriană Saki.

„În timpul zilei de 15 august, 38.297 de mașini au traversat podul în ambele direcții”, se arată în declarație, citată de CNN.

Șeful administrației Crimeii, controlată de Rusia, Serghei Aksionov, a recunoscut, luna trecută, o lovitură pentru industria turismului din Crimeea, spunând că se așteaptă o scădere de 40% în timpul verii.

Crimeea a fost preluată de Rusia în 2014 – la scurt timp după ce protestatarii ucraineni au ajutat la răsturnarea președintelui pro-rus Viktor Ianukovici – când mii de soldați vorbitori de limbă rusă, purtând uniforme nemarcate, au intrat în peninsulă la începutul lunii martie a acelui an.

Două săptămâni mai târziu, Rusia a finalizat anexarea Crimeei printr-un referendum, criticată de Ucraina și de cea mai mare parte a lumii ca fiind ilegitimă și considerată cea mai mare acaparare de terenuri în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.