- SUA au folosit în războiul din Iran 1.500 de interceptoare PATRIOT din stocul total de 2.330.
- În Ucraina, sistemele PATRIOT stau nefolosite din lipsă de interceptoare.
- România ar trebui să aibă peste 400 de interceptoare PATRIOT, teoretic.
Imediat după atacurile surpriză ale Israelului şi SUA din 28 februarie, Administraţia Trump considera că eliminarea liderilor politici, religioşi şi militari şi presiunea economică şi militară vor forţa o schimbare structurală la Teheran, care în final să ducă la un acord de renunţare la ambiţiile nucleare.
După şase luni, este evident că acest scenariu nu se va materializa, sau cel puţin nu în termenii planificaţi, în schimb, ţările se pregătesc acum pentru un conflict de durată şi pentru gestionarea consecinţelor acestuia, atât militare cât şi economice, scrie Monitorul Apărării și Securității.
Una din principalele consecinţe militare directe ale acestui război este epuizarea interceptoarelor în statele membre NATO, în condiţiile în care Europa trebuie să sprijine şi Ucraina să reziste în faţa atacurilor tot mai intense ale Rusiei.
Un oficial din cadrul apărării SUA în Europa a declarat pentru AP că forţele americane din regiune nu dispun de suficiente sisteme Patriot pentru a se apăra împotriva unui atac susţinut cu rachete balistice ruseşti şi ar avea o capacitate limitată chiar şi în faţa unui singur astfel de atac. Un oficial NATO a confirmat că stocurile de sisteme Patriot ale forţelor americane şi aliate din Europa sunt reduse, deşi NATO contestă descrierea situaţiei ca fiind „dincolo de stadiul critic”.
SUA au folosit în războiul din Iran 1.500 de interceptoare PATRIOT din stocul total de 2.330
Această penurie are mai multe cauze. SUA au transferat Ucrainei aproximativ 600 de interceptoare Patriot în timpul administraţiei Biden, însă conflictul legat de Iran a accelerat consumul acestora. Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) estimează că aproximativ 1.500 din stocul total al SUA, de circa 2.330 de rachete Patriot, au fost utilizate în timpul conflictului legat de Iran.
Europa dispune de puţine alternative imediate la sistemul Patriot pentru contracararea rachetelor balistice avansate. Sistemul SAMP/T, produs de Franţa şi Italia, oferă o capacitate alternativă, însă versiunea actuală are o rază de acţiune mai mică, iar noua versiune, SAMP/T NG, nu a fost încă testată în condiţii de luptă.
Se preconizează o îmbunătăţire a producţiei, dar nu imediat. NATO estimează că prima unitate de producţie a sistemelor Patriot din Europa, situată în Germania, ar putea începe livrările la începutul anului 2027. De asemenea, capacitatea de producţie din SUA este în curs de extindere, obiectivul fiind atingerea unei producţii anuale de 2.000 de rachete Patriot până în 2030.
Nu există indicii că Rusia ar pregăti un atac iminent asupra NATO, iar Rusia însăşi se confruntă cu limitări semnificative din cauza războiului în curs din Ucraina. Cu toate acestea, epuizarea stocurilor creează o vulnerabilitate temporară, în timp ce SUA şi aliaţii europeni depun eforturi pentru refacerea rezervelor de rachete.
În Ucraina, sistemele PATRIOT stau nefolosite din lipsă de interceptoare
În paralel, SUA îşi extind producţia de PAC-3, în timp ce Kievul încearcă să obţină licenţe pentru fabricarea locală. Ucraina dezvoltă şi propriul interceptor FP-7.x, însă acesta nu a demonstrat încă performanţe comparabile cu PAC-3 împotriva rachetelor balistice.
Un reportaj apărut la CNN, arăta că sunt sisteme PATRIOT care stau ascunse fără a doborî rachetele balistice ruseşti, din cauza lipsei interceptoarelor. În această săptămână, preşedintele Zelenski a anunţat că ţara sa a primit o cantitate mică de interceptori.
România ar trebui să aibă peste 400 de interceptoare PATRIOT, teoretic
Şi România sau orice ţară aliată care a comandat acest sistem fără a construi rachete interceptoare s-ar putea afla într-o astfel de situaţie în caz de conflict. Ţara noastră a comandat şapte sisteme PATRIOT, trei sunt deja operaţionale, şi avem în jur de 400 de interceptoare, teoretic.
România a contractat iniţial 224 de rachete (56 rachete PAC-2 GEM-T şi 168 rachete PAC-3 MSE) odată cu achiziţia celor 7 sisteme Patriot. Ulterior, prin programul comun NATO din 2024, România a mai comandat suplimentar 200 de rachete de tip PAC-2, totalizând cel puţin 424 de rachete achiziţionate prin contracte.
Forţele Aeriene au executat puţine exerciţii de trageri reale, probabil au fost lansate sub 10 interceptoare, dar nu ştim câte din restul rachetelor au fost donate Ucrainei şi câte mai are Armata Română în stoc, informaţia fiind clasificată.
