- Din anii 1880 până în anii 1990, guvernul canadian a luat cu forța cel puțin 150.000 de copii indigeni din casele lor și i-a trimis în școli rezidențiale.
- Școlile, răspândite în întreaga țară, aveau ca scop eradicarea culturii și limbilor populațiilor indigene din țară.
- Descoperirile au atras din nou atenția lumii asupra acestui capitol rușinos al istoriei canadiene.
Ancheta privind sistemul scandalos al școlilor rezidențiale obligatorii pentru copiii indigeni din Canada a fost una dintre cele mai cuprinzătoare analize din istoria țării, care a luat mărturii de la peste 6.000 de martori și a analizat mii de documente timp de șase ani.
Advertisment
Și, în final, concluzia Comisiei Naționale pentru Adevăr și Reconciliere, potrivit The New York Times, a fost lipsită de ambiguitate. ,,Copiii au fost abuzați, fizic și sexual, și au murit în școli într-un număr care nu ar fi fost tolerat în niciun sistem școlar din țară sau din lume.”
Raportul a documentat abuzuri fizice, violuri, malnutriţie şi alte atrocităţi
Din anii 1880 până în anii 1990, guvernul canadian a luat cu forța cel puțin 150.000 de copii indigeni din casele lor și i-a trimis în școli rezidențiale. Limbile și practicile lor religioase și culturale au fost interzise, uneori prin violență. A fost, a raportat comisia în 2015, un sistem de ,,genocid cultural„.
Recomandări
Din cauza școlilor, generații întregi de copii indigeni au fost crescuți de adulți, inclusiv preoți și călugărițe, care aveau o înțelegere redusă a rolurilor lor, iar mulți elevi au dezvoltat probleme de sănătate mintală și abuz de substanțe din cauza traumelor suferite în școli.
Numărul elevilor care au murit în școli este încă o chestiune de cercetare istorică. Dar Murray Sinclair, fost judecător, senator și șef al comisiei, a declarat că estimează că cifra depășește 10.000 de copii.
Moartea a venit în multe forme. Boli precum gripa spaniolă și tuberculoza au făcut ravagii în școlile supraaglomerate. Multe dintre ele aveau ferme îngrijite de elevi, unde se produceau accidente, uneori fatale. Malnutriția, un rezultat al subfinanțării, era răspândită în multe școli. Iar incendiile au distrus mai multe dintre școlile izolate, adesea cu elevii blocați înăuntru.
Biserica Romano-Catolică, responsabilă de 70 % din școli
În timp ce guvernul federal a finanțat și a înființat sistemul, acesta a apelat la biserici pentru a le gestiona pe cele mai multe dintre ele, care, în cele mai multe cazuri, au folosit școlile ca avanposturi misionare. În funcție de perioada de timp, Biserica Romano-Catolică a operat între 60 și 70 % din școli.
Atenția națiunii s-a concentrat din nou asupra moștenirii lăsate de școli anul trecut, după ce analizele au dezvăluit dovezi ale existenței a peste 1.000 de rămășițe îngropate în jurul mai multor școli. În cea mai mare parte a perioadei în care sistemul a funcționat, guvernul a refuzat să ramburseze bisericile pentru înmormântări sau să plătească pentru a readuce trupurile elevilor în comunitățile lor.
Cercetările cu radarul de penetrare a solului continuă în multe locuri de amplasare a școlilor, iar multe comunități sunt așteptate să poarte discuții dificile cu privire la posibilitatea de a exhuma rămășițele.