Șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România: „Implementarea proiectelor este o problemă”

  • Șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, Istvan Jakab a fost invitatul Sorinei Matei în cadrul emisiunii „OFF/ON THE RECORD”
  • „România trebuie să-și decidă prioritățile și să-și valorifice cetățenii. România a performat în domeniile creative în Europa, a performat în antreprenoriat”
  • „Uniunea Europeană vrea să ajungă la o imunizare de 70% în vară. Sper ca Guvernul să-și atingă țintele propuse”
  • „România va lua 29,2 miliarde de euro la la UE. Suma pentru România este acolo, este dată. Cred că România va lua bani pentru autostrăzi. Comisia înțelege nevoile României. Autostrada spre Moldova sperăm să ajungă în PNRR. Educația va fi o componentă în PNRR”
  • „Eu cred că România a avut progrese importante. Trebuie să existe stabilitate la nivel politic. Ar ajuta ca să fie consens național pe PNRR. Implementările proiectelor merg dincolo de alegeri”
  • „Implementarea proiectelor este o problemă. Trebuie crescut ritmul în România. Fondurile europene nu pot compensa totul. Autoritățile române trebuie să se decidă ce vor”
  • „În România, s-a greșit la capacitatea administrativă. Poate că România s-a complicat prea mult. Unele instituții din România au fost mai puțin pregătite”
  • „În privința ursului, autoritățile române puteau să prevină incidentul. Nu cred că UE trebuie să vină să spună României ce să facă. Va trebui să verificăm să vedem dacă urșii pot fi relocați”

Istvan Jakab, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, susține că România va obține cele 29,2 miliarde de euro prin PNRR dar, având în vedere că implementarea proiectelor merge dincolo de alegerile din 2024, ar ajuta ca în România să existe consens politic pe proiectele mari:

„Eu cred că am performat ca țară, în multe domenii, și eu cred că au fost progrese pe anumite chestiuni importante. O anumită stabilitate în urmărirea țintelor noastre, la nivel politic, este importantă. Pentru că atunci când, de exemplu, pe PNRR, dacă ar fi un consens, în sensul unor priorități mari, și prioritățile sunt acolo, sunt cele din Regulament, sunt cele de la nivel european, și nu cred că la nivel național putem spune că avem neapărat alte priorități – ar ajuta foarte mult. Este un plan la care practic implementarea merge până în 2026, deci merge dincolo de următoarele alegeri din 2024. Cineva va trebui să implementeze într-o formă sau alta, într-o configurație guvernamentală sau alta, și un anumit consens ar ajuta mult mai mult. La fel, pe toate prioritățile mari ale României, care sunt și priorități europene, această abordare, într-o anumită direcție, ar ajuta mult mai mult. Pentru că avem diverse coaliții, diverse guverne, cu diverse priorități, și știți câteodată, când vine un alt guvern, și începe practic de la zero, neluând în considerare anumite politici și proiecte, ale guvernului precedent.”

Ce a oferit Europa, ce a dat România?

Istvan Jakab: „Cred că au ajutat la nivel de individ, a ajutat și persoana care a mers în Italia să îngrijească pe cineva și în același timp să aibă o sursă de venit. Poate e mai greu de agregat cât a ajutat UE sau unele state membre de acolo și cât a ajutat sau pierdut România din acest lucru. Pentru România în statistici din punct de vedere al forței de muncă putem vedea că acei 3-4 mil români care trăiesc în alte state membre din UE este o resursă care a plecat și care grevează potențialul de creștere economică pentru perioada următoare a României.”

Sorina Matei: „România are o forță de muncă destul de ieftină spre deosebire de restul statelor europene, dar v-aș întreba din punct de vedere al statelor europene noi suntem văzuți în continuare ca statul care din fostul bloc comunist, o țară săracă, în continuare cu probleme de corupție, o țară în care cetățeanul chiar dacă e cetățean european nu este valorificat la potențialul lui. De ce? Din moment ce celelalte state europene folosesc forța de muncă românească pentru că este mai ieftină.”

Istvan Jakab: „Celelalte state folosesc, dar nu numai forța de muncă ieftină. Sunt cetățeni români care lucrează în diverse domenii. În Cluj, în momentul în care se mai zbura și mai zburam și eu la Bruxelles sau în altă parte, era un avion de Munichen care ducea mulți IT-isti. Există diverse domenii. Poate în alte state europene suntem priviți și printr-o altă lentilă, dar nu cred că România se reduce numai la forța de muncă ieftină, numai la fonduri europene care trebuie să ajute în diverse domenii, România trebuie să își decidă prioritățile de dezvoltare și să își valorifice cetățenii și în diverse domenii să existe investițiile care ridică nivelul de trai și confirmă cetățenilor că apartenența la UE este un lucru foarte bun. Dar pentru asta trebuie investiție în educație, sănătate, infrastructură ș.a.m.d.”

Sorina Matei: „În ce domenii credeți că au performat românii după ce au fost eliminate vizele?”

Istvan Jakab: „Cred că au performat în domeniile creative, în domeniile unde educația a produs ingineri, IT-iști, oameni bine pregătiți și în domeniul antreprenorial. Nu pot să spun, câteodata la Bruxelles discutam cu alți colegi și Ui Path era un unicorn și un subiect care era plin de admirație, cum ați reușit, despre ce e vorba?  Cine? Cum e? A crescut extraordinar și asta a fost acum 2 ani de zile când era încă într-un stadiu deja de unicorn, dar acum deja am văzut ce a ajuns această companie la New York.”

Sorina Matei: „Au fost văzuți cu invidie?”

Istvan Jakab: „Da, fiecare stat membru ar vrea să aibă antreprenori de acest tip și reușite în acest sens.”

Cum s-a mișcat Europa în pandemie?

Istvan Jakab: „Depinde de fiecare stat membru cât de repede progresează în campania de vaccinare ca să ajungem la un 70% în această varaăpentru imunizarea populației.”

Sorina Matei: „Credeți că România poate să ajungă la 70% sau la ținta pe care și-a propus-o guvernul Cîțu în vara aceasta?”

Istvan Jakab: „Eu sper foarte mult ca într-adevăr se pot realiza cele 2 ținte pe care guvernul și le-a propus, 5 milioane până la sfârșitul lui mai, 1 iunie și 10 milioane până la începutul lui august. Dacă ne uităm pe eurobarometru zic că este o chestiune încurajatoare acolo,  apropo de sondaje și câți români vor să se vaccineze sau nu, este aprox 45-46% sunt cei care vor să se vaccineze cât mai repede sau în cursul acestui an care este un procent bun și dacă luăm în considerare că mai este un 36% care ar vrea să se vaccineze dar un pic mai încolo, niciodată nu am înțeles această tendință a unora de a amâna un pic vaccinarea, dar cred că campania de comunicare și de convingere trebuie să se axeze pe acest segment de populație și să reușim și noi la nivelul european dar și autoritățile naționale să explice importanța vaccinarii și să ajungem la acest procent de aproximativ 70% care ne-ar conferi siguranța sfârșitului pandemiei.”

Câți bani primește România de la UE?

Istvan Jakab: „29,2 miliarde euro, 14,2 finanțări nerambursabile, granturi, 15 miliarde împrumuturi. Suma este acolo, am văzut multe discuții în legătură cu această suma, dar este dată.”

Sorina Matei: „Rămân cele 29,2. Bun. Dl Ghinea a prezentat la Comisia Europeană o serie de linii directoare pe care merge România, înțeleg că noi avem o problemă cu irigațiile, Comisia nu acceptă pe bornele Comisiei digitalizare și green deal, nu acceptă proiectul cu irigațiile. Sunt discuții și pe zona de autostrăzi, credeți că România va reuși să obțină banii pentru autostrăzi?”

Istvan Jakab: „Sunt discuții tehnice pe draft-ul de PNRR și prioritățile guvernului sunt pe diverse componente. Cred că o să fie bani pentru autostrăzi. Autoritățile trebuie să adauge niște detalii pentru proiectele respective pentru că o caracteristică foarte importantă  a PNRR este faptul că trebuie implementate proiectele până în 2026, 2026 este ultima plată, este nevoie de un segment de autostradă care este bine pregătit, care se poate lansa, licitație, contractare și după aia implementare ca să fie siguri că plata se face până în 2026. Eu cred că secțiunile sunt mature, sunt bine pregătite o să se regăsească în plan.”

Sorina Matei: „România a rămas repetentă tot timpul la acest capitol. Sunteți român, autostrăzile la noi, este o tragedie de 30 de ani cu autostrăzile și oficialii români spuneau că Comisia nu prea înțelege de ce noi cerem în continuare bani pentru autostrăzi pentru că au fost diverse programe în care România poate a luat bani dar noi am făcut vreo 61 de studii de fezabilitate doar pentru un ciot de autostradă. Credeți că se înțelege la Bruxelles această necesitate a României? Pentru că este o zona în care România a rămas tot timpul la coada Europei, se vede și pe hartă, la noi se opresc autostrăzile, în timp ce alte state au progresat. Cred că ați văzut PNRR mai multor state europene, ei nu mai au problema asta. Este foarte important pentru români pentru că asta înseamnă dezvoltare și e important dacă Comisia Europeană înțelege această necesitate a României și cum ar trebui oficialii să prezinte problema autostrăzile astfel încât să se încadreze în green deal și digitalizare?”

Istvan Jakab: „Green deal și digitalizare sunt numai 2 mari priorități atât ale UE cât și ale facilității de redresare și reziliență. Comisia înțelege nevoia pentru autostrăzi și noi de la București încercăm să explicăm colegilor că este o necesitate pentru că autostrăzile nu ajung în fiecare colț de Românie, nici pe departe și explicăm și nevoia unei autostrăzi spre Moldova pentru că cea mai mare probabilitate o are această autostradă dinspre Ploiesti spre Moldova să ajungă în PNRR. Noi explicăm, guvernul la fel trebuie să explice și ei au argumentele, nevoie de autostradă pentru că și dezvoltarea economică a unei anumite regiuni se poate lega de acest lucru, de conectivitate, de logistica, cât de repede ajunge un transport undeva. Implementarea este o problemă. Eu de multe ori călătoresc cu mașina între Cluj și Târgu Mureș și aproape că există o autostradă continuă mai puțin o secțiune care a fost licitată și începută la fel ca și alte secțiuni și totuși a rămas de izbeliște.”

Sorina Matei: „De ce credeți că România nu a reușit în 30 de ani să își constuiască autostrăzi?”

Istvan Jakab: „Unele proiecte au fost bune, poate s-a implementat mai încet, coridoarele europene sunt în master planuri și finanțate de UE, trebuie crescut ritmul.”

Istvan Jakab: „Există o industrie, există niște oameni care se ocupă de exploatarea și prelucrarea lemnului, sectorul acesta trebuie reglementat în așa fel încât să se exploateze mai puțin lemn, să nu mai zicem de tăierile ilegale care trebuie stopate. Din punct de vedere al Comisiei sunt niște directive inclusiv pe arii protejate, pe păduri, cred că fondurile europene pot să ajungă și în aceste domenii, dar nu pot să compenseze traiul sau businessul cuiva dintr-un anumit domeniu. Autoritățile naționale trebuie să se decidă ce vor în acest domeniu și să ia măsuri.”

Urșii României, relocați în Europa?

Sorina Matei: „Uneori directivele europene sunt implementate cu greu în România sau există portițe legale prin care să le eviți. Situația cu ursul Arthur este viralizată și în presa internațională, dl Tanczos Barna ne-a spus că ar putea discuta cu Comisia Europeană pentru relocare, noi avem o populație importantă de urși care sunt protejați, dar se întâmplă să vină niște oameni și în ciuda reglementărilor legale să găseasacă niște portițe astfel încât să existe această industrie a trofeelor și asta generează în rândul populației un sentiment de revoltă. Credeți că Comisia Europeană ar putea să fie mai atentă în ceea ce privește aceste situații și ar putea să ia masuri, să le impună anumite lucruri autorităților de la București astfel încât legile și directivele să fie respectate?”

Istvan Jakab: „În ceea ce privește legislația este o directivă pe habitatele naturale, dar cred că autoritățile naționale aveau legislația și posibilitatea să prevină un asemenea incident. Nu cred că UE ar trebui să vină și să spună autorităților exact ce să facă într-un anumit caz sau altul, dar dacă dl ministru dorește o discuție cu comisia noi o facilităm cu bucurie pentru că e bine să încercăm să discutăm și să găsim soluții. Am văzut și eu declarație cu relocarea urșilor, bănuiesc că sunt chestiuni bilaterale care se discută cu alt stat membru, dar dacă autoritățile române consideră că comisia ar putea ajuta în vreun fel, sigur.”

Sorina Matei: „Pot fi relocați urșii României în alte state UE?”

Istvan Jakab: „Nu știu, va trebui să verificăm acest lucru.”

Cât a investit Europa în România?

Istvan Jakab: „Apropo de fondurile europene, dacă luăm strict investiții au fost consistente începând din perioada pre aderare și după aceea din momentul în care România a devenit stat membru al UE. Din acest punct de vedere fiecare cetățean român a putut să vadă în zona lui, în localitatea lui, regiunea lui, niște proiecte finanțate cu fonduri europene. Acesta este deja al doilea exercițiu financiar care se încheie acum și sunt foarte multe proiecte.”

Sorina Matei: „Aveți un exemplu de proiect de dezvoltare în care banii de la UE au făcut diferența?”

Istvan Jakab: „Ați vorbit de autostrăzi. Dau exemplul autostrăzii care încet-încet coridorul 4 prinde contur, de la Arad lipsește o mic ăsecțiune și se poate ajunge la Sibiu pe autostradă. Este o porțiune foarte dificilă dar se lucrează pe porțiunea Sibiu-Pitești. Când centura Bucureștiului o să fie gata se poate ajunge până la Constanța pe autostradă. Sunt bucăți care trebuie legate, dar este un proiect foarte important care se face pe bani europeni. Poate unii or să spună eu nu mă duc cu mașina pe autostrăzi, sunt multe proiecte mici care au fost în diverse regiuni pe programul operațional regional, apropo,  să ajutăm regiunile să nu fie o prăpastie între urban și rural, între diverse regiuni, între un oraș reședință de județ și zona rurală imediat alăturată.”

Sorina Matei: „România are acest decalaj de dezvoltare.”

Istvan Jakab: „Câteodata vorbim despre două Românii și există din păcate.”

Banii europeni: furați sau ne-absorbiți?

Istvan Jakab: „Cred că sistemul instituțional sau capacitatea administrativă, poate câteodată s-a complicat un pic prea mult, documentele necesare, implementarea, poate altă dată unele instituții care erau implicate în proiecte mai mari au avut o capacitate mai redusă de pregătire a acelor proiecte și de implementarea lor. Autoritățile române trebuie să înțeleagă că aici se poate numai îmbunătăți și face mai mult, și îmbunătăți cadrul legal și instituțional, capacitatea de implementare a proiectelor, trebuie un progres serios. Pentru că în perioada următoare oportunitățile sunt foarte mari, PNRR, următorul buget, dar se și suprapun. Absorbția ar trebui aproape să se dubleze ca să beneficiem de toți banii care sunt la dispoziție.”

Sorina Matei: „Polonia a luat-o înainte pentru că au avut o capacitate administrativă mai performantă?”

Istvan Jakab: „A fost un alt set-up, o altă configurație instituțională și o implementare mult mai bună și riguroasă.”

Sorina Matei: „Și în optimismul dvs credeți că România își va modifica capacitatea administrativă foarte rapid? Vine următorul buget, acest PNRR cu deadline 2026 și simțiți că s-a schimbat ceva în mentalitatea politicienilor din România? Vorbim de cei care implementează politicile și sunt aleși să facă asta.”

Istvan Jakab: „Sper foarte mult ca actuala coaliție să facă acest lucru. Comisia Europeană lucrează cu autoritățile naționale, discuții tehnice pe diversele componente ale PNRR să avem un plan cât mai bun pentru că planul acesta va fi ca un contract între Comisie și statul membru, cu componente, cu ținte care trebuie atinse, cu implementare și o să ghideze tot exercițiul până în 2026. Sper ca în momentul în care semnăm acest plan și vine implementarea să se producă și aceea creștere a capacității administrative pentru a implementa atât reformele cât și investițiile.”

Sorina Matei: „Credeți că România își va atinge obiectivele în acest PNRR?”

Istvan Jakab: „Da, eu trebuie să cred că le va atinge și până în 2026 asta se va întâmpla.”

România a dat sau a luat educație?

Istvan Jakab: „Pe partea de educație, da, o să fie o componentă în PNRR, dar pe partea de educație au fost foarte multe investiții și pe fondurile europene clasice, pe fondurile structurale. Trebuie să investim pentru că avem nevoie de cetățeni bine pregătiți, de o forță de muncă mai bine pregătită pentru că din punct de vedere al dezvoltării economice atunci facem pasul, când marea majoritate a forței de muncă va fi calificată și bine calificată și vor opta pentru joburi mai bune o anumită proporție a populației întotdeauna o să fie mai puțin calificată dar o să aibă și ei locuri de muncă. Pe educație cred că nu putem trage această linie pentru că am ieși pe minus dacă ținem cont de cei 3-4 mil români care trăiesc în alte state membre. Mai degrabă aș spune că avem oportunitate și pe partea de educație pentru că PNRR vrea să meargă în direcția unor probleme inclusiv pe parte educație care au fost prezentate în  rapoartele de țară ale Comisiei Europene și în cadrul semestrului european și să facem pași înainte. Reducerea abandonului școlar este o chestiune foarte importantă, presantă, și dacă pe partea aceasta o să fie un pas înainte ar fi un lucru extraordinar pentru următorii ani. Educația duală și orientarea spre piața forței de muncă ar fi un pas extraordinar înainte pentru cei care sunt tineri acum și care o să intre pe piața muncii în următorii anii, dar ar fi partea de digitalizare, o să se regăsească pe mai multe domenii, dar o să fie o componentă foarte importantă pe partea de educație pentru că știm ce s-a întâmplat în ultimul an și digitalizarea a fost foarte importantă pentru acei copii care au putut să facă școala online, dar am văzut cifre câți nu au fost în posibilitatea să facă școala online pentru că nu aveau internet, tabletă, făceau școala online pe telefon mobil, era o soluție mai puțin decât optimistă.”

A fi sau a nu fi în Schengen?

Istvan Jakab: „Punctul de vedere al Comisiei Europene a fost totdeauna că România a îndeplinit condițiile pentru a intra în Schengen, decizia totdeauna a fost la nivel de consiliu.”

Sorina Matei: „Dar nu se poate.”

Istvan Jakab: „La nivel de consiliu european în momentul în care celelalte state membre vor fi de acord va exista și acest pas pentru a intra în Schengen.”

UE și țintele mișcătoare pentru România

Istvan Jakab: „Nu aș spune că au fost ținte mișcătoare. În anumite domenii progresul trebuie să fie acolo, dacă ne-am fixat o anumită țintă trebuie să lucrăm în acea direcție și restul depinde de autoritățile naționale să prezinte acel progres, acea țintă și să le discute cu autoritățile europene. Fie ea Comisie sau Consiliu.”

Sorina Matei: „Vi se pare că politicienii nu au performat sau că țara nu a performat în ceea ce privește aceste obiective pe care le-a impus tot timpul Uniunea sau Comisia?”

Istvan Jakab: „Ați pus o întrebare dificilă pentru că nu vreau să vorbesc general de politicieni, nu vreau să vorbesc general de țară. Cred că am performat ca țară în multe domenii și cred că au fost progrese pe anumite chestiuni importante. O anumită stabilitate în urmărirea țintelor noastre la nivel politic este importantă pentru că de exemplu pe PNRR dacă ar fi un consens în sensul unor priorități mari și prioritățile sunt acolo, sunt cele din regulament, cele de la nivel european și nu cred că la nivel național putem să spunem că neapărat avem alte priorități. Ar ajuta foarte mult, este un plan care, implementarea merge până în 2026, dincolo de următoarele alegeri din 2024, cineva va trebui să implementeze într-o formă sau alta, într-o configurație guvernamentală sau alta și un anumit consens ar ajuta mult mai mult. La fel pe toate prioritățile mari ale României care sunt și priorități europene această abordare într-o anumită direcție ar ajuta mult mai mult. Avem diverse coaliții, diverse guverne, cu diverse priorități și când vine un alt guvern și începe de la zero neluând în calcul anumite proiecte ale guvernului precedent.”