- Silviu Predoiu: „Un Guvern al cărui mandat a încetat prin moțiune de cenzură nu mai are legitimitatea de a face politici noi”
- Silviu Predoiu: „Ce a făcut însă Guvernul Bolojan? A adoptat, în interimat, acte normative care schimbă organigrame ministeriale, redefinesc beneficii sociale, impun cotizații internaționale – decizii de fond, nu de rutină administrativă”.
- Silviu Predoiu: „Este doar un precedent periculos. Și precedentele, în România, așa cum stim, au obiceiul urât de a deveni reguli”
Silviu Predoiu, General (R) SIE și Președinte PLAN, critică ferm modul în care Guvernul Bolojan își exercită atribuțiile după demiterea prin moțiune de cenzură și avertizează asupra riscului ca un Executiv interimar să depășească limitele constituționale ale mandatului său.
Predoiu susține că un Guvern demis nu mai poate adopta politici publice de fond și nu poate folosi argumentul urgenței sau al obligațiilor asumate prin PNRR pentru a-și extinde atribuțiile dincolo de administrarea treburilor curente ale statului.
„Un Guvern demis nu guvernează. Administrează. Diferența asta, pe care Constituția o face la articolul 110, tocmai a fost confirmată de Curtea de Apel București: șase din hotărârile adoptate de Executivul Bolojan pe 23 iulie au fost suspendate, la cererea PSD, chiar în ziua în care au fost judecate. Alte trei se discută luni.
Un Guvern al cărui mandat a încetat prin moțiune de cenzură nu mai are legitimitatea de a face politici noi. Are doar dreptul, strict limitat, de a administra treburile curente ale statului, până se învestește un nou Executiv. Asta nu este o subtilitate juridică inventată de opoziție – este chiar litera Constituției.
Ce a făcut însă Guvernul Bolojan? A adoptat, în interimat, acte normative care schimbă organigrame ministeriale, redefinesc beneficii sociale, impun cotizații internaționale – decizii de fond, nu de rutină administrativă. Și, când a fost întrebat de ce se grăbește atât, răspunsul a fost mereu același: PNRR. Ca și cum aceste patru litere ar putea suspenda Constituția.
Este o strategie transparentă: orice depășire de atribuții devine, brusc, “obligație europeană”.
Orice grabă suspectă se îmbracă în termenul de “jalon”. Dar Comisia Europeană nu cere Guvernului României să încalce legea – îi cere să respecte niște ținte. Cum le atinge, rămâne treaba statului român, cu instituțiile lui, în limitele lui constituționale. Un guvern nu poate invoca Bruxelles-ul ca să ocolească București-ul!
PNL respinge, desigur, acuzația. Spune că PSD “transformă interesul României într-un instrument de confruntare politică” și că toate hotărârile au avizele legale corespunzătoare, inclusiv de la Ministerul Justiției. Posibil. Dar un aviz de la Ministerul Justiției nu este o hotărâre judecătorească – iar Curtea de Apel tocmai a arătat că avizele interne nu rezistă la primul control extern. Dacă actele erau într-adevăr curate, nu cădeau șase din șase la primul termen.
Și aici e ironia: dacă aceste hotărâri cad la instanța de fond pentru viciu de competență, exact fondurile pe care Guvernul zice că le protejează prin grabă riscă să se piardă prin ilegalitate. Cine achită nota de plată a acestei curse contra cronometru? Nu miniștrii care au semnat ci românii care așteaptă beneficiile, pacienții de pe listele de transplant, fermierii care depind de aceste acte.
Dacă Guvernul Bolojan chiar vrea să evite acest carusel de procese, recursuri și acuze reciproce – pe care, până la urmă, tot românii îl plătesc, în bani și în timp pierdut – soluția nu este mai multă grabă la adoptat hotărâri. E simplă și este chiar în Constituție: un Executiv demis cu 281 de voturi în Parlament se retrage și lasă loc unui guvern legitim, învestit, care să ia exact aceleași măsuri “atât de necesare și obligatorii” despre care vorbește Bolojan – dar cu autoritatea de a le lua. Sau, dacă nu se conturează o majoritate, calea o reprezintă alegerile anticipate. Nu procesele câștigate sau pierdute în instanță, ci votul, este cel care dă legitimitate unei guvernări.
Un Guvern interimar care se poartă ca un guvern legitim, cu susținere majoritară, nu este o dovadă de eficiență și patriotism. Este doar un precedent periculos. Și precedentele, în România, așa cum stim, au obiceiul urât de a deveni reguli”, a transmis Silviu Predoiu pe Facebook.