- Comisia Europeană va anunţa astăzi public că Uniunea Europeană este în stagflaţie – un fenomen economic care înseamnă că economia scade, în vreme ce inflaţia creşte.
- România ştie bine asta: estimările de creştere economică sunt din ce în ce mai firave, în vreme ce inflaţia, în loc să scadă, creşte şi a ajuns în aprilie la 11%.
- Inflaţia anuală în Uniunea Europeană a fost de 3,2% în aprilie 2026, în creştere faţă de 2,8% în martie. Iar România este în topul acestei creşteri, potrivit datelor publicate ieri de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Comisia Europeană va anunţa astăzi public că Uniunea Europeană este în stagflaţie – un fenomen economic care înseamnă că economia scade, în vreme ce inflaţia creşte, scrie Ziarul Financiar. România ştie bine asta: estimările de creştere economică sunt din ce în ce mai firave, în vreme ce inflaţia, în loc să scadă, creşte şi a ajuns în aprilie la 11%. Cauza? Războiul din Iran.
Situaţia este cea care este, dar ce este de făcut ca ea să fie întoarsă? Scăderea taxelor este o soluţie. A doua este creşterea productivităţii, spune economistul Laurian Lungu. Guvernul trebuie să facă în aşa fel încât preţul energiei să scadă, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Toate instuţiile care fac prognoze pe termen mediu îşi revizuiesc în jos estimările de creştere economică, unele păstrează încă o undă de optimism, altele văd o recesiune economică în acest an.
Cu siguranţă folosesc modele diferite, dar toate estimările, indiferent de model, merg în jos. Banca Mondială nu mai vede acum o creştere mai mare de 0,5%, de la 1,3%, estimarea anterioară. FMI anticipează o creştere de 0,7%, la jumătate faţă de de prognoza de la începutul anului. Estimarea Romanian Economic Monitor (RoEM), un centru de cercetare ştiinţifică din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, anticipează o scădere a economiei de 0,5%. BCR trece de la estimarea de plus 0,3%, la una de minus 0,3-0,5%. Raiffeisen Bank, de asemenea, şi-a scăzut estimarea de creştere de la plus 0,2%, la minus 0,7%.
România a mai avut o scădere semnificativă a PIB în 2020. Dar 2020 a fost anul COVID, când multe afaceri au fost închise pentru o vreme, iar economia, pe ansamblu, a scăzut cu 3,9%. Dar a compensat în anii următori pentru că Uniunea Europeană a intervenit puternic şi a sprijinit economiile ţărilor membre. România a primit atunci un sprijin de la UE de 30 de miliarde de euro – jumătate granturi, jumătate împrumuturi cu dobândă de 2%. Că, pe drum, a pierdut 10 mld. euro, nu-i vina UE. Doar că acum nimeni nu se mai poate aştepta la aceşti bani pentru că Comisia Europeană nu va finanţa preţul energiei, nici în România, nici aiurea. O spune clar Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie: „Dată fiind situaţia, marja de acţiune a factorilor de decizie politică este mai limitată acum, lăsând puţin loc pentru tipul de răspuns fiscal pe scară largă observat în timpul pandemiei de coronavirus. Credem că este important ca măsurile de sprijin pe care le luăm să fie temporare şi specifice, nu unele care susţin de fapt o cerere ridicată de combustibili fosili. Cu cât conflictul se prelungeşte mai mult, cu atât este mai mare riscul unor blocaje în aprovizionare, ceea ce întăreşte mesajul nostru că răspunsul politic nu ar trebui să crească cererea de combustibili fosili“.
Aşadar, creşterea preţului petrolului pe piaţa internaţională a dus la creşterea preţurilor carburanţilor şi a energiei electrice în Europa, situaţie ce pune în dificultate industria românească, dincolo de problemele ei din trecut.
Cum să reacţioneze guvernul?
„Trebuie, în primul rând, să se uite la preţul energiei. Nu ştiu cum ar putea să o facă, va fi greu, dar trebuie, obligatoriu, să găsească politici ca acest preţ să scadă. Costul energiei este o povară foarte mare pentru companii”, spune Ionuţ Dumitru.
„Două sunt soluţiile aici: ori scazi taxele, ori creşti productivitatea”, spune Laurian Lungu. Greu cu ambele variante. Dacă scazi taxele, te loveşti de veniturile bugetare, într-o vreme în care te-ai angajat să reduci deficitul bugetar la 6%, de la 7,6% din PIB. Dacă vorbeşti de productivitate/competitivitate, aici lucrurile sunt mai complicate, pentru că trebuie să te uiţi şi la cum au evoluat salariile şi la cum a evoluat ptoducţia. În sistemul public salariile au crescut puternic, în ultimii ani. Dacă priveşti cheltuielile din administraţia publică, ai spune că lucrurile sunt OK. Dar acestea nu cuprind sectorul Apărării sau al Internelor. Împreună, datele arată că că salariile aici sunt cu 70% mai mari decât salariul mediu net pe economie. Creşterea salariilor „la stat” a antrenat majorarea salariilor în companii prin „efectul de decompensare”, un termen împrumutat în economie din medicină. Dar companiile nu au produs mai mult şi se vede asta din răspunsul pe care l-au dat cererii în creştere. După cum s-a văzut în 2024, cele 60 de miliarde de lei suplimentate, aruncate de stat în economie prin majorări de pensii şi salarii, au avut drept rezultat o creştere economică subunitară. Stimularea consumului a avut ca rezultat creşterea importurilor, ceea ce arată că oferta internă nu s-a întâlnit cu cererea. Peste toate aceste lucruri, suportabile, se suprapune acum criza din energie care, pentru unele companii, devine un coşmar. Şi care reduce semnificativ competitivitatea companiilor, mai ales a celor din industria prelucrătoare.
În aceeaşi vreme, inflaţia îşi vede de treaba ei, iar Comisia va anunţa astăzi şi revizuirea, în sus, a ţintei de inflaţie şi reducerea prognozelor de creştere economică.
Inflaţia anuală în Uniunea Europeană a fost de 3,2% în aprilie 2026, în creştere faţă de 2,8% în martie. Iar România este în topul acestei creşteri, potrivit datelor publicate ieri de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Cele mai mici rate anuale au fost înregistrate în Suedia (0,5%), Danemarca (1,2%) şi Cehia (2,1%). Cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (9,5%), Bulgaria (6,0%) şi Croaţia (5,4%). Acestea sunt datele ajustate. Pe datele brute, inflaţia a fost în România, în aprilie, de 10,7%, faţă de 9,9% în martie.
