- Avangarde: 49% dintre români nu cred că România se poate apăra singură, 48 de ore, în fața unui atac militar.
- România are pe teritoriul său trupe aliate: în jur de 1.700 de militari americani și peste 1.000 de militari francezi. Prezența militară franceză va crește.
- Avangarde: Românii sunt de acord cu creșterea cheltuielilor militare.
- La summitul de la Haga, din 2025, s-a agreat creșterea cheltuielilor la 5% din PIB.
- Românii nu cred că Rusia ar putea ataca România.
- MApN vrea introducerea serviciului militar voluntar: pregătire de 4 luni, cu 3.000 RON salariu pe lună și încă 12.000 RON la finalul programului.
Este România pregătită să reziste unui atac rusesc, singură, timp de 48 de ore, până la intervenția trupelor NATO? 49% dintre respondenții unui sondaj Avangarde spun că nu, în timp ce 35% sunt ceva mai optimiști.
Același sondaj arată și că, la nivelul societății, ideea serviciului militar obligatoriu este respinsă de aproape jumătate din respondenți, care, de asemenea, cred că cel mai bine ministerul apărării ar fi gestionat de un militar cu experiență, nu de un civil.
Rezultatele sondajului apar după ce, zilele trecute, șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad spunea că noul serviciu militar voluntar, care așteaptă aprobarea Parlamentului, se va bucura de un mare succes, potrivit analizelor făcute la nivelul ministerului.
Ce cred românii despre capacitatea României de a se apăra?
Majoritatea românilor nu cred că Armata Română ar putea apăra România de una singură timp de 48 de ore, în cazul unui atac, potrivit unui sondaj recent.
Desigur, România este membră a unei alianțe militare puternice – NATO – iar articolul 5 prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra întregii alianțe. Totuși, până la sosirea trupelor aliate sau a sprijinului tehnic, România trebuie să se poată apăra singură în primele 48 de ore.
Deși există deja trupe străine pe teritoriul țării – aproximativ 1.700 de militari americani și peste 1.000 de francezi, număr care ar urma să crească – încrederea în capacitatea de apărare rămâne scăzută.
Această neîncredere poate fi alimentată și de declarații confuze venite din partea oficialilor. La începutul anului, șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, a afirmat că România nu se poate apăra singură pe toată lungimea graniței terestre cu Ucraina – cea mai lungă dintre toate statele membre NATO.
Tot în acest context, trebuie menționat și impactul dezinformării. Pe rețelele sociale au circulat la începutul lunii septembrie informații false privind izbucnirea unui război pe 3 septembrie, generând panică în rândul populației. Aceste acțiuni sunt parte a unui război hibrid susținut de Rusia în Europa.
Ce spun românii despre cheltuielile militare și serviciul militar?
Sondajul analizează și percepția românilor asupra bugetului militar.
58% dintre respondenți sunt de acord cu creșterea cheltuielilor pentru apărare, în timp ce 30% se opun. Restul nu au știut sau nu au dorit să răspundă.
Aceste date sunt relevante în contextul în care în spațiul public apar periodic voci care afirmă, fals, că banii pentru armată sunt luați de la educație sau sănătate. Fiecare minister are propriul buget. În plus, ca membră NATO, România are responsabilități asumate, nu doar beneficii.
La summitul NATO de la Haga din acest an, s-a decis majorarea cheltuielilor militare de la 3% la 5% din PIB. România s-a angajat să respecte acest obiectiv:
- 3,5% vor fi investiți în tehnică militară
- 1,5% vor fi alocați pentru infrastructură.
Această infrastructură va facilita mobilitatea trupelor aliate în caz de conflict, dar va fi utilă și pentru civili.
Serviciul militar obligatoriu vs. cel voluntar
Când vine vorba de serviciul militar obligatoriu, românii sunt reticenți:
- 48% nu sunt de acord cu reintroducerea acestuia
- 43% sunt de acord.
Generalul Gheorghiță Vlad a declarat că în acest moment nu se pune problema reintroducerii serviciului militar obligatoriu, dar la nivel european există o tendință de a regândi această poziție, din cauza noilor amenințări de securitate.
În schimb, serviciul militar voluntar pare să beneficieze de o mai bună deschidere din partea tinerilor. Acesta presupune patru luni de pregătire teoretică și practică, cu următoarele beneficii financiare:
- 3.000 de lei net pe lună
- 12.000 de lei net la finalul programului
La final, participanții intră în rezerva operațională a Armatei sau pot opta pentru statutul de militar activ.
Totuși, rămâne neclar câți dintre cei care susțin ideea ar fi dispuși să participe efectiv. Un sondaj realizat acum o lună arăta o deschidere mare pentru reintroducerea programului, dar nu întreba dacă respondenții ar participa personal.
Aici apare diferența: susțin ideea, dar nu și implicarea directă.
Trupe române în Republica Moldova?
Sondajul arată că majoritatea românilor nu sunt de acord ca România să trimită trupe în Republica Moldova în cazul unui atac militar. Subiectul este sensibil, atât în România, cât și în Republica Moldova.
Generalul Gheorghiță Vlad a precizat recent că, dacă Republica Moldova – care nu este membră NATO – ar fi atacată, o intervenție militară românească ar putea atrage activarea articolului 5, punând în pericol întreaga alianță.
Totuși, potrivit Constituției României, statul are obligația de a apăra cetățenii români oriunde s-ar afla, inclusiv pe cei din Republica Moldova. În acest context, sprijinul oferit de România este limitat în prezent la:
- instrucție militară,
- schimb de informații,
- tehnică militară.
Dacă situația s-ar agrava, implicarea militară ar deveni mult mai complicată, având în vedere angajamentele internaționale.
