- S&P Global Ratings a confirmat ratingul suveran al României la „BBB-/A-3” pentru datoria pe termen lung și scurt, în valută și monedă locală. Agenția a menținut însă perspectiva negativă.
- Potrivit raportului, „dizolvarea coaliției de patru partide va complica eforturile de reducere a deficitului fiscal și a deficitului de cont curent”, în contextul apropierii alegerilor din 2028.
- „Am putea reduce ratingul României dacă blocajul guvernamental se prelungește sau dacă acesta duce la incapacitatea de a reduce în continuare deficitul fiscal în 2027”, transmite S&P.
- S&P estimează stagnarea economiei României în 2026, urmată de o revenire la o creștere de 2,5% în 2027.
S&P Global Ratings a confirmat ratingul suveran al României la „BBB-/A-3” pentru datoria pe termen lung și scurt, în valută și monedă locală. Agenția a menținut însă perspectiva negativă.
Potrivit raportului, „dizolvarea coaliției de patru partide va complica eforturile de reducere a deficitului fiscal și a deficitului de cont curent”, în contextul apropierii alegerilor din 2028. Totuși, agenția arată că există „un consens larg între partide pentru măsuri suplimentare de ajustare fiscală și reforme în 2027” și estimează că „un nou guvern va fi format în următoarele săptămâni”.
S&P precizează că performanța fiscală mai bună din acest an, susținută de măsurile de consolidare adoptate în 2025 și de viitoarele fonduri europene, „ar trebui să susțină condițiile de finanțare externă ale României”.
Următoarea publicare programată pentru ratingul României este pe 2 octombrie 2026.
Perspectivă
Perspectiva negativă reflectă opinia S&P că riscurile legate de consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitelor externe vor rămâne ridicate în următoarele șase până la 12 luni.
Perspectiva reflectă și vulnerabilitatea României la schimbările de încredere ale investitorilor, din cauza necesarului ridicat de finanțare externă și a ponderii mari a investitorilor străini în datoria guvernamentală.
Scenariul negativ
S&P ar putea reduce ratingul României dacă blocajul politic se prelungește sau dacă guvernul nu reușește să reducă în continuare deficitul fiscal în 2027.
Agenția consideră că, dacă România nu obține fondurile europene estimate pentru perioada 2026–2027, perspectivele de creștere economică vor fi afectate, consolidarea fiscală va deveni mai dificilă, iar riscurile pentru balanța de plăți vor crește.
O retrogradare ar putea apărea și dacă presiunile externe se intensifică, inclusiv printr-o criză energetică mai severă sau mai lungă generată de războiul din Orientul Mijlociu, care ar afecta inflația, creșterea economică și poziția fiscală a României.
Scenariul pozitiv
S&P ar putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitul fiscal și deficitul extern ale României se reduc semnificativ, susținute de revenirea creșterii economice.
Motivele deciziei
Confirmarea ratingului reflectă așteptarea de bază a S&P că există suficient consens politic pentru continuarea măsurilor de consolidare fiscală în acest an și anul viitor, inclusiv aprobarea unui buget credibil pentru 2027, în ciuda destrămării coaliției de guvernare la doar 11 luni după formare.
S&P estimează și că România va atrage majoritatea fondurilor europene disponibile în acest an, echivalentul a până la 3,5% din PIB, ceea ce ar putea acoperi o parte importantă a necesarului ridicat de finanțare externă.
Totuși, agenția vede mai multe riscuri:
- stagnarea PIB-ului real din cauza consolidării fiscale și a inflației ridicate;
- dificultăți politice care pot afecta continuarea reformelor înaintea alegerilor din 2028;
- necesar mare de finanțare externă, estimat la 18% din PIB în 2026;
- presiuni inflaționiste și asupra cursului valutar, care limitează spațiul de acțiune al BNR.
Formarea noului guvern
S&P estimează că un nou guvern va fi format în următoarele săptămâni.
Primul scenariu presupune revenirea fostei coaliții și desemnarea unui nou premier, posibil tehnocrat.
Al doilea scenariu vizează formarea unui guvern minoritar, susținut în Parlament de partide din afara coaliției.
În prezent, guvernul minoritar condus de PNL funcționează în regim interimar.
Agenția consideră puțin probabilă organizarea de alegeri anticipate, deoarece Constituția României face dificilă dizolvarea Parlamentului.
Deficitul și datoria publică
Deficitul fiscal al guvernului general a scăzut la 1% din PIB în primul trimestru din 2026, aproape la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut.
Reducerea a fost susținută de:
- venituri mai mari din TVA;
- reducerea cheltuielilor publice;
- înghețarea salariilor și pensiilor.
Totuși, S&P estimează că deficitul bugetar va ajunge la 6,25% din PIB în 2026, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune.
Agenția notează că piețele financiare interne ale României sunt reduse, iar o mare parte a datoriei publice este finanțată din exterior.
Fondurile europene
România ar urma să primească aproximativ 15 miliarde de euro din fonduri europene în 2026.
Guvernul estimează:
- 10,7 miliarde de euro prin PNRR;
- 7,12 miliarde de euro sub formă de granturi;
- 3,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Plățile depind însă de implementarea unor reforme, inclusiv în administrația publică și sistemul de salarizare.
Între 2026 și 2030, România poate accesa și 16,8 miliarde de euro prin programul european SAFE pentru investiții în apărare.
Economia și inflația
S&P estimează stagnarea economiei României în 2026, urmată de o revenire la o creștere de 2,5% în 2027.
Consumul privat, care reprezintă 63% din PIB, este afectat de măsurile fiscale și de inflația ridicată, care ajunge la 10,7% în aprilie.
Creșterea prețurilor la energie și combustibili, influențată de războiul din Orientul Mijlociu, contribuie la presiunile inflaționiste.
Agenția estimează că investițiile publice finanțate din fonduri europene vor împiedica intrarea economiei în recesiune în 2026.
