- După mai bine de trei decenii în care investițiile în spitale noi de stat s-au putut număra pe degete, banii europeni şi cei din PNRR au pus în mişcare zeci de şantiere medicale.
- Spitalul regional de la Craiova este singurul cu lucrări demarate, în timp ce Iaşiul abia se pregăteşte, iar Clujul rămâne blocat în contestaţii.
- Constructorii români şi grupul turc CCN îşi împart cele mai mari contracte.
România traversează, după o lungă perioadă de stagnare, cel mai amplu val de construcţie de spitale de stat din ultimii treizeci de ani. Motorul îl reprezintă fondurile europene şi banii din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care au deblocat proiecte amânate ani la rând, scrie Ziarul Financiar. Dacă în 2023 tabelul Ministerului Sănătăţii arăta 27 de spitale cu undă verde pentru finanţare, însumând investiţii de circa 10 mld. lei, abia o parte dintre acestea au ajuns efectiv pe şantier.
Cele mai vizibile proiecte rămân cele trei spitale regionale de urgenţă de la Iaşi, Cluj şi Craiova, care presupun investiţii în construcţie de 5,6 mld. lei (1,1 mld. euro) şi vor totaliza 2.506 paturi pe internare continuă. Fiecare unitate va avea între 800 şi 850 de paturi, câte
20 de săli de operaţie şi mai multe cabinete de ambulatoriu, urmând să deservească împreună circa 1,5 milioane de pacienţi. Coordonarea revine Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), înfiinţată în 2022 în subordinea Ministerului Sănătăţii tocmai pentru a duce la capăt aceste proiecte.
Stadiul real al lucrărilor arată însă cât de inegal avansează programul. Singurul şantier cu progres concret este cel de la Craiova, unde asocierea formată din patru mari firme româneşti — Construcţii Erbaşu, Concelex, CON-A şi Bog’Art — a demarat lucrările încă de anul trecut, în baza unui contract de 1,87 mld. lei. Stadiul fizic raportat de ANDIS este de 6,7% pentru etapa a doua, cu lucrări la stâlpii şi pereţii subsolului şi la planşeul peste subsol.
La Iaşi, proiectul se află „în etapa de pregătire a execuţiei”, după ce contractul, de circa 1,69 mld. lei, a fost atribuit grupului turc CCN, cel care a ridicat Ankara Bilkent City Hospital; iniţial câştigătoare fusese asocierea românească condusă de Bog’Art, la circa 1,78 mld. lei, decizie contestată de turci. La Cluj, unde valoarea proiectului este de 2 mld. lei pentru peste 840 de paturi, nu există încă un constructor desemnat: deşi fusese declarată iniţial câştigătoare tot asocierea condusă de CCN, patru dintre cele nouă asocieri înscrise au depus contestaţii la CNSC, iar semnarea contractului este estimată la circa patru luni de la finalizarea reevaluării.
CCN, intrat în România în urmă cu cinci ani, are deja trei spitale ferme în portofoliul local — spitalul Gerota din Bucureşti, regionalul de la Iaşi şi spitalul de copii din Cluj — şi aşteaptă deblocarea licitaţiei pentru regionalul de la Cluj, unde a candidat alături de Bedamiro. „Am construit peste 2 milioane de metri pătraţi de spitale şi operăm aceste unităţi în sistem PPP pentru guvernul Turciei. Nu suntem doar constructori, suntem specialişti în sănătate”, spune Burak Vardan, preşedinte al boardului CCN Holding. El subliniază complexitatea acestui tip de construcţii: „Nu vorbim doar despre beton. Vorbim despre săli de operaţie, camere sterile, sisteme de gaze medicale, echipamente complexe”.
Dincolo de spitalele regionale, harta proiectelor se extinde. La Oradea este în construcţie un spital nou de boli infecţioase şi pneumologie, o investiţie de 673,4 mil. lei finanţată aproape integral din PNRR, cu termen la finalul lui 2026, iar la Cluj-Napoca avansează un centru de neurochirurgie de 230 mil. lei şi un spital de copii de
970 mil. lei. Constructorii români şi-au consolidat portofoliile pe acest segment: Erbaşu are în derulare, printre altele, Institutul Regional de Oncologie Timişoara, Centrul de Mari Arşi din Timişoara şi spitalele judeţene de la Giurgiu, Călăraşi şi Tulcea, în timp ce Concelex a lucrat la spitalul oncologic Medex din Târgu-Mureş şi la cel judeţean din Constanţa, pe lângă proiecte din zona nucleară şi de transport.
Cei mai mari antreprenori avertizează însă că adevărata provocare începe după inaugurare. „În 5-10 ani aceste spitale vor arăta ca cele făcute acum 50 de ani” dacă nu se alocă fonduri pentru întreţinere, atrage atenţia Cristian Erbaşu, care dă exemplul complexelor sportive prost gestionate, ajunse să arate mai rău decât cele vechi. În opinia sa, lucrările de mentenanţă nu îi mai interesează pe marii constructori internaţionali, care se vor retrage spre alte pieţe, astfel că întreţinerea va rămâne tot în sarcina firmelor cu specialişti în construcţii.
Efortul se vede şi la nivel local. La Alexandria, Consiliul Judeţean Teleorman a predat recent Spitalului Judeţean de Urgenţă noua clădire a Unităţii de Primiri Urgenţe, realizată prin proiectul de extindere şi dotare a secţiei UPU. Investiţia a fost finanţată în două etape, prin Programul Operaţional Regional 2014–2020 şi prin Programul Sănătate 2021–2027, şi a adus echipamente noi — computer tomograf, ventilatoare medicale, monitoare pentru funcţii vitale şi aparatură pentru diagnostic şi intervenţii de urgenţă — menite să reducă timpii de intervenţie pentru pacienţii din întreg judeţul.
