- Doi oameni de ştiinţă spun că cifrele ar putea fi folosite în sălile de judecată şi în negocierile internaţionale privind clima.
- Datele arată că cel mai mare emiţător de carbon de-a lungul timpului, Statele Unite, a cauzat daune climatice de peste 1.900 de miliarde de dolari altor ţări din 1990 până în 2014.
- Ţările în curs de dezvoltare au convins naţiunile bogate să promită că le vor ajuta financiar să reducă emisiile de dioxid de carbon în viitor.
Oamenii de ştiinţă, oficialii şi activiştii au semnalat de mult timp inechităţile privind emisiile de gaze cu efect de seră, naţiunile bogate beneficiind, iar cele sărace suferind din cauza încălzirii globale, iar acum un studiu publicat marţi îşi propune să calculeze cât de mare este impactul economic pe care marii emiţători l-au cauzat altor naţiuni.
Cei doi oameni de ştiinţă de la Dartmouth care au realizat studiul publicat în revista Climatic Change spun că cifrele ar putea fi folosite în sălile de judecată şi în negocierile internaţionale privind clima, în ceea ce priveşte plăţile efectuate de naţiunile bogate care ard mai mult cărbune, petrol şi gaze naturale către ţările sărace afectate de emisii, conform AP.
De exemplu, datele arată că cel mai mare emiţător de carbon de-a lungul timpului, Statele Unite, a cauzat daune climatice de peste 1.900 de miliarde de dolari altor ţări din 1990 până în 2014, inclusiv daune de 310 miliarde de dolari Braziliei, 257 de miliarde de dolari Indiei, 124 de miliarde de dolari Indoneziei, 104 miliarde de dolari Venezuelei şi 74 de miliarde de dolari Nigeriei. Dar, în acelaşi timp, propria poluare cu carbon a adus Statelor Unite un beneficiu de peste 183 de miliarde de dolari.
„Se uită toate ţările la Statele Unite pentru despăgubiri? Poate”, a declarat coautorul studiului, Justin Mankin, climatolog la Dartmouth College. „Statele Unite au cauzat o cantitate uriaşă de prejudicii economice prin emisiile sale, şi avem date care să demonstreze acest lucru”.
Națiunile se pun de acord pentru ajutor financiar
Ţările în curs de dezvoltare au convins naţiunile bogate să promită că le vor ajuta financiar să reducă emisiile de dioxid de carbon în viitor, dar nu au reuşit să obţină despăgubiri pentru daunele deja provocate, un termen numit „pierderi şi daune” în cadrul discuţiilor globale privind clima. În cadrul acestor negocieri, cei mai mari emiţători de dioxid de carbon, precum Statele Unite şi China, au avut un „văl de negare” cu privire la faptul că acţiunile lor au cauzat daune specifice, a declarat autorul principal al studiului, Christopher Callahan, cercetător în domeniul impactului climatic la Dartmouth.
„Studiile ştiinţifice, cum ar fi această lucrare revoluţionară, arată că marii emiţători nu mai au un picior pe care să se bazeze pentru a-şi evita obligaţiile de a aborda pierderile şi daunele”, a declarat cercetătorul climatic din Bahamas, Adelle Thomas de la Climate Analytics, care nu a făcut parte din studiu. Aceasta a declarat că studiile recente „arată din ce în ce mai mult şi în mod copleşitor că pierderile şi daunele afectează deja ţările în curs de dezvoltare”.
În timp ce emisiile de carbon au fost urmărite timp de decenii la nivel naţional şi au fost calculate daunele, Callahan şi Mankin au declarat că acesta este primul studiu care face legătura între toate punctele, de la ţările care produc emisiile până la ţările afectate de acestea. Studiul contabilizează, de asemenea, beneficiile, care sunt observate în principal în ţările nordice, precum Canada şi Rusia, şi în ţările bogate, precum SUA şi Germania.
„Ţările care au emis cel mai puţin sunt şi cele care tind să fie afectate de creşterea încălzirii globale. Aşadar, această dublă inechitate este pentru mine un fel de constatare centrală pe care vreau să o subliniez”, a declarat Callahan.
Cum s-a desfășurat studiul
Pentru a realiza studiul, Callahan a analizat mai întâi cantitatea de carbon emisă de fiecare ţară şi ce înseamnă aceasta pentru temperaturile globale, folosind modele climatice de mari dimensiuni şi simulând o lume cu emisiile de carbon ale ţării respective, o versiune a tehnicii de atribuire acceptată ştiinţific şi utilizată pentru evenimentele meteorologice extreme. Apoi, a făcut legătura cu studiile economice care au analizat relaţia dintre creşterea temperaturii şi daunele produse în fiecare ţară.
„De fapt, putem identifica vinovăţia Statelor Unite în ceea ce priveşte rezultatele economice ale Angolei”, a declarat Mankin.
După SUA, ţările care au provocat cele mai multe daune din 1990 încoace – o dată aleasă de cercetători pentru că atunci se spune că s-a format un consens ştiinţific şi că naţiunile nu mai aveau o scuză pentru a spune că nu ştiau despre încălzirea globală – sunt China (1.800 de miliarde de dolari), Rusia (986 de miliarde de dolari), India (809 miliarde de dolari) şi Brazilia (528 de miliarde de dolari), au calculat autorii studiului. Doar Statele Unite şi China au provocat împreună aproximativ o treime din daunele climatice mondiale.
Cele cinci naţiuni care au fost cel mai mult afectate în dolari în total au fost Brazilia, India, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Indonezia, dar asta pentru că acestea aveau cele mai mari economii ale naţiunilor din zona fierbinte cea mai vulnerabilă. Dar ţările care au fost cel mai mult afectate în funcţie de PIB sunt Emiratele Arabe Unite, Mauritania, Arabia Saudită, Oman şi Mali, a precizat Callahan. Brazilia şi India se numără, de asemenea, printre ţările care produc cele mai multe emisii şi daune şi care nu au intentat procese pentru a încerca să fie despăgubite pentru daunele climatice.