- Negocierile pe modalitatea de desființare a SIIJ s-au blocat în coaliția aflată la putere din cauza disputelor și viziunilor diferite ale USR PLUS și UDMR.
- Proiectul de lege de desființare a SIIJ este blocat în Senat, voturile UDMR fiind decisive.
- În perioada 2014- 2018, potrivit CSM, DNA a deschis 2602 de dosare penale pe 2807 magistrați și a obținut 5935 de măsuri de supraveghere pe judecători.
- Raportul CSM arată că în 4 ani și 7 luni, DNA a avut în lucru 1459 de dosare penale pe 845 de procurori și 1443 de dosare penale au fost deschise pe 1962 de judecători, în dosarele DNA fiind vizați printre alții și membri CSM, judecători ai ÎCCJ, CCR și de la toate Curțile de Apel din România.
O cercetare realizată cu privire la percepția românilor cu privire la tema cea mai spinoasă prezentă în discuțiile coaliției – desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) – arată că interesul publicului este departe de cel al liderilor puterii. Așa se face că la întrebarea „sunteți de acord cu desființarea SIIJ” peste 70% nu știu/nu răspund, arătând că sunt mai degrabă dezinteresați, peste 20% dintre respondenți se pronunță „contra” desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și doar 8% ar fi de acord cu desființarea Secției Speciale.
Rezultatele cercetării nu au fost date publicității, iar acestea vin în momentul în care negocierile în coaliția de guvernământ sub blocate din cauza disputei USR PLUS – UDMR pe modalitatea de desființare a SIIJ.
În ultima ședință a coaliției, ministrul Justiției, Stelian Ion a propus ca dosarele de corupție privindu-i pe magistrați să treacă la DNA, dar, ca să fie înlăturat riscul unor posibile presiuni asupra magistraților, Ion a susținut ca aceștia să poată fi anchetați, la cerere, de alți procurori din alte unități de parchet învecinate. Liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaților, Csoma Botond, a spus că varianta lui Stelian Ion nu prezintă „garanții reale” pentru independența judecătorilor, și a declarat pentru RFI că Stelian Ion „bazaconii de grădiniță”.
În acest moment, negocierile în coaliția de la putere pe modul de desființare a SIIJ sunt blocate, proiectul de lege este blocat în Senat, USR PLUS dorind ca dosarele pe magistrați și competența de anchetare a acestora să se întoarcă la DNA, în timp ce UDMR susține ca acestea să rămână la Parchetul General.
În economia votului parlamentar, pe proiectul de lege propus de Guvern pentru desființarea SIIJ, UDMR are voturile decisive atât în Comisia Juridică a Senatului cât și în plenul Camerei Superioare a Parlamentului.
CSM a dat aviz negativ pe proiectul de lege de desființare a SIIJ inițiat de ministrul Stelian Ion iar judecătorul CCR, Daniel Morar, a declarat în emisiunea OFF/On the Record, pe Aleph News că o „competență de a cerceta magistrații poate fi oriunde”, iar SIIJ a fost declarată în nenumărate rânduri de către CCR constituțională.
„Competența de a cerceta magistrații poate să fie oriunde. Constituția nu dă indicii precise aici. Competența a fost la Parchetul General într-o vreme, după aceea a venit la DNA, acum s-a dus la SIIJ. La DNA a fost întotdeauna competența de a cerceta faptele de corupție. Prin urmare, alte fapte ale magistraților au fost anchetate de Parchetul General, de DIICOT sau de Parchetele Curților de Apel pentru judecătorii și procurorii de la judecătorie și tribunal. Nu e competență dată de Constituție. Prin urmare, Legiuitorul are dreptul să stabilească în funcție de politica lui penală la un moment dat, cu această competență. (…) Și CCR mai spune un lucru acolo, pentru că în criticile de neconstituționalitate și am văzut și în criticile pe care le-au făcut instanțele de sesizare a CJUE – era că pierde DNA din competență. Și Curtea spune un lucru: atât timp cât DNA nu este o structură constituțională, cu o competență pre-stabilită, nu e o problemă că pierde competența. Competențele se mută dintr-o parte în alta. Nu dispare competența, se mută dintr-o parte sau alta. Din punct de vedere constituțional nu este absolut nicio problemă că există SIIJ. Legiuitorul poate să legifereze, poate să construiască aceste instituții în funcție de situația de moment. Pentru că dacă parchetele obișnuite, Parchetul General este singurul cu existență constituțională”, a declarat Daniel Morar la Aleph News.
Mai multe rapoarte internaționale și oficiali ai ambasadelor prezente pe teritoriul României au criticat existența SIIJ. Pe lângă Comisia de la Veneția, un raport al Departamentului de Stat atrage atenția că SIIJ „pare să acționeze doar în cazuri motivate politic” iar aceasta continuă să funcționeze.
Potrivit unui raport al CSM, atunci când competența de cercetare a magistraților a existat la DNA, în perioada 2014 – 2018, procurorii DNA au deschis 2602 de dosare penale pe 2807 magistrați și au obținut 5935 de măsuri de supraveghere pe judecători. Raportul CSM arată că în 4 ani și 7 luni, Serviciul de Combatere a Corupției din Justiție din DNA, înființat prin ordin de către fostul procuror șef DNA, Laura Codruța Koveși, a avut în lucru 1459 de dosare penale pe 845 de procurori și 1443 de dosare penale au fost deschise pe 1962 de judecători, în dosarele DNA fiind vizați printre alții și membri CSM, judecători ai ÎCCJ, CCR și de la toate Curțile de Apel din România.
Raportul de 304 pagini aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii pe investigarea magistraților de către DNA a arătat multe deficiențe în activitatea procurorilor, printre ele numărându-se: soluțiile de netrimitere în judecată au fost soluționate după perioade mari de timp de la data înregistrării sesizării la DNA fără a identificate cauze obiective care să justifice întârzierile, ofițerii de poliție judiciară au făcut activități fără ca procurorii de caz să dispună delegarea acestora, s-a constatat „existența unor ordonanțe de delegare în alb”, fără menționarea activităților concrete delegate organelor de urmărire penală, au fost găsite motivări contradictorii temeiului legal al soluției de clasare, s-a constatat existența unei practici neunitare privind comunicarea soluțiilor de clasare a magistraților vizați, au fost evidențiate situații de solicitare de la instanțele de judecată a dosarelor civile/penale care se aflau pe rolul instanțelor de judecată, nerespectarea condițiilor legale de solicitare a emiterii mandatelor de supraveghere tehnică, nerespectarea condițiilor legale privind autorizarea provizorie de către procuror a unor măsuri de supraveghere tehnică, s-au găsit situații în care un magistrat a fost supravegheat în baza a două măsuri de supraveghere tehnică a căror durată curgea în paralel vizând aceleași acuzații, pentru aceleași fapte, un magistrat a fost supravegheat consecutiv pe o durată totală ce depășește perioada prevăzută de art. 144 alin 3 din CPP, în unele cazuri s-a constatat inexistența ordonanțelor de începere a urmăririi penale in rem, în alte cazuri procurorul a substituit instanțele de judecată în aprecierea incidenței dispozițiilor art. 19 din OUG 43/2002, au existat situații în care exploatarea informațiilor obținute ca urmare a punerii în executare a autorizațiilor de interceptare s-a realizat după o perioadă semnificativă de timp (5 ani), au existat solicitări de preluare a unei cauze penale de către DNA Structura Centrală, în raport de modul de soluționare de către judecător a unor cereri de prelungire a mandatelor de supraveghere tehnică vizând alți magistrați, fapt ce poate constitui un factor de presiune asupra judecătorului vizat.