• Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, a declarat că Putin a vrut să șteargă Ucraina de pe hartă.
• Blinken: „Putin nu va renunța la ambiția de a cuceri Ucraina”.
• Kievul are nevoie de garanții de securitate în cazul unui acord de încetare a focului.
• Ucraina trebuie să răspundă la întrebarea dacă poate să elibereze teritoriile ocupate.
• Rusia a cheltuit peste 200 miliarde de dolari pentru a sprijini războiul.
• Mediazone a documentat moartea a aproape 90.000 de militari ruși.
• Primarul Moscovei a precizat că 600.000 de militari ruși răniți au nevoie de recuperare.
• Zelenski: „Ucraina a pierdut 43.000 de militari, alți 370.000 sunt răniți”.
• În 2025 România va achiziționa sisteme de rachete pentru scutul aerian.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat într-un interviu pentru The New York Times că linia de contact în războiul dintre Rusia și Ucraina este puțin probabil să se schimbe semnificativ în viitorul apropiat.

Totodată, oficialul american a precizat că ambiția lui Putin a fost de a șterge Ucraina de pe hartă, iar, în opinia sa, este puțin probabil ca liderul de la Kremlin să renunțe la obiectivele sale.

Din această cauză, un acord de încetare a focului nu poate fi realizat fără garanții de securitate pentru Ucraina.

Ce șanse sunt ca Putin să oprească invazia?

Sunt trei idei mari pe care le putem folosi într-o analiză din interviul acordat de Antony Blinken, publicației de New York Times. 

În primul rând, faptul că nici una din parți nu poate să meargă mai departe, nu poate să câștige războiul, nici Ucraina nu își poate elibera teritoriile, dar nici Rusia nu poate cuceri nici măcar cele patru provincii pe care Putin deja le-a anexat. 

A doua este faptul că Putin nu renunță la obiectivul de a cuceri Ucraina în totalitate, lucru care ar trebui să îngrijoreze NATO, dar în special țările de pe flancul estic, unde este și România.

Și al treilea, cel mai îngrijorător, Vladimir Putin ar fi vrut să folosească arme nucleare, dar China ar fi fost țara care l-a convins pe Putin să nu folosească arme nucleare. De aici putem trage și concluzia că statele NATO au fost rezervate în livrările de armament către Ucraina și s-a văzut că fiecare livrare de armament s-a făcut după o perioadă destul de lungă de negocieri între statele NATO, între Rusia, între China sau alte țări terțe. 

Vorbind despre anul 2025, într-adevăr este o așteptare foarte mare. Pierderile de război sunt foarte mari, de exemplu în Rusia s-au identificat aproximativ 90.000 de militari morți. Primarul Moscovei spunea că a deschis un mare centru de recuperare unde vor fi tratați cei 600.000 de militari ruși care au fost răniți. De partea cealaltă, Zelenski a declarat în urmă câteva săptămâni că 43.000 de militari ucraineni și-au pierdut viața și 370.000 au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Sunt trei scenarii pentru anul 2025. Un scenariu pe care îl vedem chiar acum, luptele se intensifică și ambele țări încearcă să câștige cât mai mult teritoriu. Varianta a doua pe care toată lumea o așteaptă este un acord de încetare a focului promis de președintele Trump. Aici, bineînțeles că este vorba de garanții solide de securitate, pe care Ucraina ar trebui să le primească. 

Iar Blinken spune că sunt două planuri pe masă: Unul, aderarea la NATO, mai puțin probabil, și al doilea, ca țările europene să încerce să garanteze securitatea Ucrainei. Deja este o coaliție de state formate din Marea Britanie, Germania, Franța și Polonia care ar intra în acest grup. Discuțiile au fost realizate în Polonia când președintele Iohannis nu a fost chemat, s-a și supărat pentru acest lucru, dar văzând ce este în România, instabilitatea politică, probabil că liderii NATO n-au vrut să mai pună o presiune în plus pe politica externă a României. 

Și bineînțeles, a treia variantă, care este specialitatea Moscovei, un război înghețat în care niciuna din părții nu se declară mulțumită, dar nici nu mai are forța necesară să continue luptele și atunci fiecare își ia o perioadă pentru a-și reface armatele, dar în special armele. 

Cum va afecta România un acord de încetare a focului sau continuarea războiului în anul 2025?

România este țara cea mai apropiată de acțiunile de luptă. România nu a reușit să-și creeze o flotă navală. În cazul în care ar fi un acord de încetare al focului, România trebuie să decidă dacă va participa sau nu în acest concept de garanții de securitate, inclusiv cu dislocarea de trupe în Ucraina pentru a monitoriza linia frontului.

În cazul în care luptele continuă, bineînțeles că România trebuie să-și refacă cât mai repede capacitatea de război. Structura organizațională a Armatei României încă este pentru perioada de luptă contra terorismului, cu o armată destul de mică, slab echipată, fără o rezervă. Așa că România trebuie cât mai repede să învețe din războiul acesta, să-și adopte o strategie pentru folosirea dronelor și, bineînțeles, să umble la structura armatei, inclusiv la rezerva voluntară cerută în urmă cu un an, în februarie 2023. 

Citește și

• Kamala Harris se confruntă cu un viitor politic incert. Care va fi următorul ei pas
• Deficitul bugetar al României a atins cote alarmante în 2024. Ce ne așteaptă în 2025
• Dacă mergi la munte, ai grijă la drum. Pârtiile din Sinaia sunt extrem de aglomerate, iar pe Valea Prahovei se circulă greu