- Statele Unite vor reduce efectivele militare din România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, retrașând aproximativ 3.000 de militari, începând de luna viitoare.
- Critici dure din Congresul SUA avertizează că decizia „subminează eforturile de descurajare a Rusiei” și transmite „semnalul greșit către Vladimir Putin” (Jeanne Shaheen).
- Oficialii americani susțin că reducerea este modestă și simbolică, menținând prezența trupelor în Polonia și statele baltice, și justifică măsura prin capacitatea crescută a armatei europene: „recalibrare limitată a prezenței americane este adecvată”.
Statele Unite vor începe, de luna viitoare, reducerea efectivelor militare din Bulgaria, Ungaria și Slovacia, după ce o măsură similară a fost deja aplicată în România, au anunțat surse oficiale citate de Kyiv Post și Stars and Stripes. În total, aproximativ 3.000 de militari americani vor fi retrași din aceste țări.
Administrația Trump a transmis aliaților că reducerea din România reprezintă prima etapă, iar ajustările ulterioare în celelalte țări vor avea loc probabil de la mijlocul lunii decembrie. Oficialii americani au explicat că reducerea este parțial justificată prin faptul că „armatele europene terestre sunt acum considerate mai bine pregătite decât în anii precedenți, ceea ce face ca o recalibrare limitată a prezenței americane să fie adecvată”.
Decizia a stârnit îngrijorări în rândul diplomaților NATO, preocupați de impactul asupra capacității de descurajare pe flancul estic. Pentru a liniști aliații, oficialii americani au subliniat că prezența trupelor în Polonia și statele baltice „va rămâne neschimbată” și că angajamentul Washingtonului față de NATO „rămâne ferm”.
Anunțul a provocat reacții critice în Congresul SUA. Republicanul Mike Turner a declarat: „În calitate de șef al delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, sunt îngrijorat de relatările privind reducerea trupelor americane din România… Sprijinirea aliaților NATO de pe linia frontului nu este doar o chestiune de reasigurare, ci ține de securitatea națională a Statelor Unite.”
De partea democrată, senatoarea Jeanne Shaheen a afirmat: „Această decizie transmite exact semnalul greșit către Vladimir Putin, în timp ce acesta își continuă campania sângeroasă în Ucraina… Retragerea trupelor americane din România subminează direct eforturile recente și binevenite ale președintelui Trump de a intensifica presiunea asupra lui Putin.”
Diplomatul Daniel Fried a comentat că politica reflectă mai degrabă „un compromis birocratic” decât o strategie coerentă și că, deși „cifrele sunt atât de mici încât nu vor schimba echilibrul militar”, „semnalul este negativ”.
În concluzie, reducerea trupelor americane din Europa de Est este modestă și parțial simbolică, dar a stârnit controverse și ridică întrebări privind angajamentul SUA față de flancul estic al NATO.
