- Elbridge Colby va prezenta pe 6 noiembrie un raport despre repoziționarea trupelor americane.
- Donald Trump va decide în decembrie ce trupe mai rămân în Europa.
- Alianța se transformă în NATO 3.0 începând cu 2027.
- Țările NATO au răspuns la un chestionar cu ce au ajutat SUA.
- Surse: Nicușor Dan i-a predat predat lui Colby oferta României.
- România este dispusă să asigure „costurile de bază” ale prezenței americane.
Elbridge Colby, influentul strateg american și coordonator al politicii de apărare la Pentagon, a discutat miercuri și azi cu principalii politicieni români, inclusiv președintele Nicușor Dan și premierul Luca Niculescu, după ce, marți, s-a întâlnit, la Cracovia, cu reprezentanți din Polonia, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia, Finlanda și Danemarca. Discuțiile s-au concentrat pe repoziționarea forțelor armate europene pe continent, viitorul NATO, securitatea flancului estic și transferul unei responsabilități mai mari privind apărarea convențională către armatele europene.
Care este politica viitoare a Statelor Unite pentru apărarea Europei?
Sunt foarte puține detalii ale acestor întâlniri. Nu avem informații clare, decât ceva generalități de la partenerii români, de exemplu, care au participat, dar din partea Statelor Unite, absolut nimic.
Știm în acest moment că Elbridge Colby îi va prezenta șefului Pentagonului, Pete Hegseth, pe 6 noiembrie, un raport despre repoziționarea trupelor americane.
Hegseth îl va prezenta președintelui Donald Trump, se va face o analiză, iar la începutul lui decembrie ar urma ca administrația Trump să anunțe NATO ce se va întâmpla în continuare cu trupele americane din Alianță, dar și cum se va transforma Alianța NATO.
Deoarece această alianță se va transforma în NATO 3.0, care presupune țări cu armate mult mai puternice, mult mai reziliente, care pot face față, în primul moment, unei invazii, pe urmă să intervină europenii și, în ultimul rând, să intervină americanii.
Practic, se elimină acel principiu spus de atât de multe ori de secretarul general NATO, cu apărarea fiecărui centimetru din teritoriul NATO, atâta vreme cât principala responsabilitate cade pe umerii fiecărei țări.
Țările aliate au fost puse să răspundă la un chestionar. România cumva se mândrește, pe surse, că a fost a doua țară care a răspuns la acel chestionar, cu ce facem noi și ce am făcut pentru administrația Trump.
Toate aceste informații nu sunt publice. Ele au fost transmise pe surse către presă. Public știm doar acele cuvinte fără noimă, și anume că s-a discutat despre securitatea în regiunea Mării Negre.
Ce ofertă a făcut România Administrației Trump pentru a păstra militari americani?
Potrivit informațiilor apărute pe surse, România a făcut o ofertă administrației Trump pentru a menține prezența militarilor americani pe teritoriul său.
Unele detalii apar și în comunicatul Administrației Prezidențiale, transmis după ultima ședință. Documentul precizează că România, în calitate de țară gazdă, va oferi anumite facilități trupelor americane.
Potrivit informațiilor disponibile, România este dispusă să acopere costurile de bază ale prezenței militare americane, însă nu este clar ce includ acestea. De asemenea, discuțiile au vizat și asigurarea anumitor tipuri de combustibil.
Cea mai mare problemă a României în acest moment nu este că va oferi aceste costuri de bază. Noi chiar vrem trupe permanente, vrem consolidarea poziției americane.
În acest moment sunt o mie de militari americani. România vrea mai mult și vrea să meargă pe exemplul Poloniei, care vrea să construiască o bază militară, România având în acest moment concentrarea pe Kogălniceanu, unde sunt deja 700 de militari, și pe Deveselu, bineînțeles, unde este scutul antibalistic.
Însă cea mai mare problemă a României este când vine vorba de negocieri.
Știm că Donald Trump, dar și cei din jurul lui, au nevoie de oameni puternici, oameni cu carismă, oameni cu viziune, oameni care să pună pe masă proiecte comune de apărare, din care și Statele Unite să aibă un avantaj, și România să aibă un avantaj.
La acest capitol noi stăm destul de slab.
După alegerile din 2024, România, în șase luni, trebuia să aibă Carta Albă a Apărării și, în încă trei luni, trebuia să aibă strategia militară.
Nu avem aceste documente nici în acest moment. Strategia militară este din 2021, înainte de război.
Când a venit vorba de pregătirea populației pentru apărare și lansarea acelui program cu serviciul militar în termen, voluntar, s-a făcut un proiect de lege în 2022, a fost votat în 2025 și el nici acum nu are normele de aplicare, deci după cinci ani de zile.
Deci noi cumva suntem în derivă când vine vorba de apărarea României, trebuie să recunoaștem.
S-a făcut un singur lucru: s-au trezit cei de la Ministerul Apărării Naționale cu 10 miliarde de euro în SAFE, bani împrumutați, care vor fi plătiți în 40 de ani, și imediat i-au cheltuit pe blindate, pe camioane.
Nu s-a luat nici măcar o singură dronă de atac, în condițiile în care cele mai mari probleme noi, în acest moment, le avem cu dronele.
S-au luat totuși 12 radare de la Thales, de 250 de milioane din 10 miliarde. S-au mai luat niște drone de recunoaștere din Germania și cam atât.
S-a oprit restul. Au fost aruncați pe sisteme convenționale, care nu mai sunt atât de bune în acest moment sau nu sunt urgența numărul unu în acest moment, pentru a vedea dronele și a le doborî, fiindcă aceasta este problema noastră principală de securitate.
Așa că nu cred că România va avea foarte mulți sorți de izbândă.
Se va schimba ceva, fiindcă Statele Unite, chiar Donald Trump, au anunțat că vor retrage o parte dintre militari din țările care nu l-au ascultat când a fost vorba de atacul Iranului. Și vorbesc aici despre Germania, Italia, în special, Spania.
Acolo sunt baze militare mari, în special în Germania, dar nu poți să iei toți militarii. Bănuiesc că vor fi luați doar cei care sunt operativi, brigăzile de luptă, fiindcă ceilalți, care sunt pe logistică, acolo sunt depozite cu echipamente prepoziționate.
Ar însemna o cheltuială foarte mare pentru Statele Unite să construiască acele depozite prepoziționate, care sunt din perioada Războiului Rece, în țări precum România și Polonia.
Și ar fi cumva și destul de riscant să aduci acele echipamente atât de aproape de graniță.
Fiindcă tactica este următoarea: americanii, dacă vin să ajute europenii, vin cu vaporul, debarcă în Germania, undeva departe de linia frontului, iau acele echipamente și vin în coloană către linia frontului.
Dacă le aduci exact în țările de graniță, nu este atât de favorabil din punct de vedere militar.
Așa că ce poate spera România în acest moment este ca acești militari de la Deveselu, cel puțin cei 200, să rămână. Asta ar fi foarte bine.
Și să negocieze cu prezența la Kogălniceanu, eventual la Constanța, dacă se vrea și acolo o structură pentru securitatea la Marea Neagră.
Dar mari speranțe nu sunt, decât dacă Donald Trump vrea să pedepsească foarte mult țările din Vest, cum spuneam mai devreme, Germania, Italia, și chiar să retragă de acolo o parte mare dintre militari, inclusiv din aceste depozite.
Și atunci tot ce ține de apărarea Europei se va transforma.
Va fi o toamnă și o iarnă destul de fierbinți privind reorganizarea NATO și avem nevoie de o diplomație puternică în acest moment.
Din păcate, nu au fost contacte la nivel de președinte între România și Statele Unite de când sunt cei doi președinți acum.
În schimb, am înțeles că ar urma să se întâmple acest lucru. Vedem, trebuia să se întâmple încă din primăvară.
