- Comisia Europeană a cerut modificarea PNRR
- S-au primit foarte multe observații din partea executivului european
- Planul este politizat, susține europarlamentarul PSD Victor Negrescu
- PNRR este într-o etapă de consultări, spune Dan Barna
- Cristian Ghinea: PNRR nu a fost „respins”, nu este trimis oficial la Bruxelles
- Cristian Ghinea: Comisia Europeană are două luni de evaluare
Guvernul Cîțu a pierdut la pariuri. Comisia Europeană a cerut modificarea pompos numitului Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Oficialii europeni spun că fondurile din acest bloc nu sunt nici pentru irigații, nici pentru autostrăzi. Guvernul Cîțu reface tema. Deadline – jumătatea lunii mai. Klaus Iohannis i-a convocat luni la Cotroceni pe cei responsabili.
Advertisment
„Vom evalua primul feedback al Comisiei, vom îmbunătăți planul. Ministerul se va prezenta din nou la Comisie cu planul îmbunătățit”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
„E vorba de fine tuning, remodelare pentru a intra exact în tiparele pe care le are Comisia Europeană”, a spus premierul Florin Cîțu.
Recomandări
Din opoziție, cei din PSD spun că au găsit adevărata bubă a planului care a picat testul. „Avem un plan politizat cu finanțări distribuite pe criterii politice în interiorul guvernului în loc să vorbim de un plan național”, reclamă europarlamentarul Victor Negrescu.
„De ce facem informal , de ce nu sunt publice documentele dacă tot vorbim de transparență? De aceea am acuzat politizarea”, a declarat Victor Negrescu.
„Planul Național de Redresare si Reziliență ar fi trebuit să fie prioritate națională și în dezbatere națională. Alte state l-au și aprobat în Parlamentul național”, a spus Corina Crețu, fost comisar european.
„Toată lumea a fost invitată la masă, toată lumea a fost ascultată și au fost preluate proiecte din tot spectrul”, a declarat Dan Barna.
Unii au fost mai iuți ca noi. Portugalia e prima țară care a primit acceptul Comisie Europene pentru planul național de redresare.
Cum erau distribuiți banii?
Cea mai mare parte a banilor, 9,5 miliarde de euro, erau alocați transporturilor, iar pe locul doi era componenta de mediu, cu 6,8 miliarde de euro alocaţi. Pentru educaţie vorbim despre 4,4 miliarde de euro. La sănătate am pus 3,4 miliarde de euro, din care 2,6 miliarde pentru spitale.
„Din păcate avem această problemă, Europa când a gândit acest program l-a gândit pentru secolul XXI, ori România are probleme nerezolvate din secolul XX – autostrăzi, irigații. Și atunci toată măiestria guvernului este rozlvarea acestor contradicții pe care le are România”, a spus la Aleph News Theodor Stolojan, fost premier al țării.
„Trebuie să facem un compromis cu Comisia Europeană, pentru că dezvoltarea României în viitor fără acest ajutor nu se poate face”, a adăugat Theodor Stolojan.