- Trump acuză din nou aliații NATO că SUA suportă cea mai mare povară financiară pentru apărarea Alianței.
- Declarațiile sunt făcute cu doar câteva zile înaintea Summitului NATO de la Ankara, unde finanțarea apărării va fi unul dintre principalele subiecte de discuție.
- La Summitul NATO din 2025 de la Haga, Trump a cerut aliaților să majoreze drastic cheltuielile pentru apărare, susținând că Europa trebuie să își asume o parte mai mare din costurile securității.
- Statele membre NATO au convenit anul trecut asupra unei noi ținte de investiții de 5% din PIB până în 2035, în urma presiunilor exercitate de Administrația Trump.
- În mesajul publicat pe Truth Social, Trump compară cheltuielile militare ale principalelor state membre în perioada 2014-2025 și afirmă că SUA au alocat 999 de miliarde de dolari.
Președintele american Donald Trump a reluat astăzi criticile la adresa aliaților NATO, cu doar câteva zile înaintea Summitului Alianței Nord-Atlantice de la Ankara, programat în perioada 7-8 iulie, susținând că Statele Unite suportă în continuare cea mai mare parte a poverii financiare pentru apărarea colectivă, „fără a beneficia în mod proporțional de acest efort”.
Într-o postare publicată pe platforma sa Truth Social, Trump a prezentat o comparație a cheltuielilor militare ale principalelor state membre NATO în perioada 2014-2025, afirmând că Statele Unite au alocat aproape 999 de miliarde de dolari pentru NATO.
„Statele Unite cheltuiesc cu mult mai mulți bani decât orice altă țară din NATO pentru a le proteja, fără să obțină vreun beneficiu din acest lucru: SUA – 999 de miliarde de dolari, Regatul Unit – 90,5 miliarde de dolari, Franța – 66,5 miliarde de dolari, Italia – 48,8 miliarde de dolari, Polonia – 44,3 miliarde de dolari. Altele, inclusiv Germania, sunt MULT mai jos. (2014-2025). Ridicol!”, a scris Donald Trump.
Mesajul vine înaintea Summitului NATO de la Ankara, primul organizat după reuniunea de anul trecut de la Haga și într-un moment în care împărțirea responsabilităților financiare în cadrul Alianței rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte de pe agenda transatlantică.
La Summitul NATO desfășurat în perioada 24-25 iunie 2025 la Haga, Donald Trump a făcut din majorarea bugetelor de apărare principala sa solicitare adresată aliaților europeni și Canadei. Sub presiunea Washingtonului, liderii celor 32 de state membre au convenit asupra unui nou obiectiv privind investițiile în apărare, angajându-se să aloce până în 2035 echivalentul a 5% din PIB pentru securitate și apărare.
Din acest total, 3,5% trebuie direcționați către cheltuieli militare propriu-zise, iar încă 1,5% către infrastructură, securitate cibernetică, industrie de apărare și alte investiții conexe. Declarația finală prevede și o evaluare intermediară a progreselor în 2029.
Creșterea pragului de la vechiul obiectiv de 2% din PIB la noua țintă de 5% a fost considerată una dintre cele mai importante decizii adoptate de Alianță în ultimul deceniu și a reprezentat o victorie diplomatică pentru administrația Trump, după ani în care liderul american a acuzat în repetate rânduri statele europene că profită de garanțiile de securitate oferite de Washington fără să contribuie suficient la apărarea comună.
Înaintea reuniunii de la Ankara, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că discuțiile se vor concentra pe implementarea angajamentelor asumate la Haga, accelerarea producției industriei de apărare și consolidarea capacităților militare ale Alianței, în contextul războiului din Ucraina și al amenințărilor venite din partea Rusiei.
Oficialii NATO estimează că statele membre vor prezenta noi planuri și contracte de investiții în domeniul apărării, în încercarea de a demonstra că promisiunile făcute anul trecut încep să fie transpuse în practică.
Totodată, criticile lui Donald Trump la adresa aliaților europeni au fost însoțite și de măsuri concrete menite să exercite presiuni asupra statelor NATO pentru a-și majora cheltuielile de apărare.
Recent, Administrația sa a aprobat retragerea a mii de militari din Germania și a anunțat că analizează diminuarea prezenței militare și în alte state europene, argumentând că aliații trebuie să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria securitate.
În paralel, Washingtonul a revizuit contribuția SUA la structurile de apărare ale NATO și a redus unele desfășurări de trupe și echipamente pe continent, în încercarea de a determina statele europene să își accelereze investițiile în apărare și să îndeplinească noile obiective privind cheltuielile militare convenite în cadrul Alianței.