- Trump anunță că minele din Strâmtoarea Ormuz au fost îndepărtate sau detonate de Marina SUA.
- Administrația Trump a lansat ofensiva economică „D-DAY”, vizând Iranul și partenerii săi comerciali
- SUA au impus sancțiuni împotriva a 60 de entități implicate în comerțul cu Iranul și amenință cu excluderea din sistemul financiar american a celor care sprijină financiar Teheranul.
- Iranul refuză să capituleze, iar în interiorul țării apar diferențe între președintele Masoud Pezeshkian, care susține încheierea războiului pe cale diplomatică, și Gardienii Revoluției Islamice, care vor continuarea luptei.
- Pakistanul încearcă să medieze între Washington și Teheran, în timp ce Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic, unde orice incident poate declanșa o nouă escaladare.
Președintele american Donald Trump anunță, într-o postare pe Truth Social, că Marina Statelor Unite a eliminat toate minele din Strâmtoarea Ormuz, avertizând totodată Iranul că orice nouă minare în apele internaționale va fi oprită prin forță.
„Tocmai am fost informat de Marina Statelor Unite că toate minele au fost îndepărtate și/sau detonate din apele internaționale ale Strâmtorii Ormuz. Iranul a fost informat că orice navă sau ambarcațiune care va amplasa noi mine va fi imediat și sistematic distrusă. Prin intermediul Forței Spațiale, monitorizăm fiecare centimetru pătrat al Strâmtorii, la fel cum monitorizăm și Pickaxe Mountain și celelalte trei situri nucleare deja distruse. Politica de toleranță zero față de amplasarea minelor este în deplină vigoare. Vă mulțumesc pentru atenție!”, a transmis Trump.
Declarația lui Trump marchează un nou moment de escaladare în conflictul dintre Statele Unite și Iran, în contextul în care SUA combină presiunea militară cu o ofensivă economică de amploare.
Administrația Trump a declanșat ieri oficial „ofensiva economică D-DAY” împotriva Iranului și a partenerilor săi comerciali. Secretarul Trezoreriei al SUA, Scott Bessent, a anunțat noi sancțiuni împotriva a 60 de entități implicate în comerțul cu Iranul, avertizând că orice companie sau stat care continuă să alimenteze financiar regimul iranian va fi exclus din sistemul financiar american.
„Ofensiva” economică a SUA urmărește să lovească principalele surse de finanțare ale Teheranului, inclusiv petrolul, transporturile maritime, aviația, aurul, tehnologia și activele digitale.
În paralel, Iranul transmite că nu intenționează să capituleze. Teheranul insistă asupra capacității sale de a rezista presiunii americane și menține o poziție dură în privința Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Totodată, în interiorul Iranului se conturează o ruptură tot mai evidentă între tabăra politică și structurile militare. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a pledat pentru încheierea războiului cu SUA și pentru găsirea unei soluții diplomatice, în timp ce Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) mențin un discurs mult mai combativ și insistă asupra continuării rezistenței. Diferențele de poziție pot deveni esențiale în cazul în care negocierile cu SUA vor fi reluate.
China a intrat, la rândul său, tot mai mult în conflictul diplomatic cu SUA. Beijingul a respins amenințările SUA privind sancțiunile secundare aplicate celor care continuă să facă afaceri cu Iranul și a avertizat că își va apăra interesele naționale. China este unul dintre principalii cumpărători ai petrolului iranian, iar refuzul său de a se alătura campaniei americane de presiune economică limitează eficiența strategiei Washingtonului și riscă să deschidă un nou front de confruntare între SUA și China.
În acest context, Pakistanul încearcă să repornească negocierile dintre Washington și Teheran și să obțină o dezescaladare. Islamabadul continuă să se poziționeze ca mediator într-un moment în care nici Statele Unite, nici Iranul nu par dispuse să facă public un pas decisiv înapoi.
În același timp, controlul și securitatea Strâmtorii Ormuz rămân în centrul disputei, iar orice incident asupra navelor comerciale ar putea provoca o nouă escaladare militară.
