- SUA-Israel au lansat Operațiunea Epic Fury împotriva Iranului pe 28 februarie
- Iranul a amenințat că răspunsul său va fi „zdrobitor” și a ripostat prin atacarea Israelului și a mai multor baze americane din Orientul Mijlociu, inclusiv din Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Kuwait.
- Ayatollahul Iranului Ali Khamenei, precum și întreaga comandă militară iraniană, au fost uciși în Operațiunea SUA-Israel
- Trump: „Vom distruge rachetele, industria de rachete și marina Iranului. Ne vom asigura că teroriștii din regiune nu mai pot destabiliza regiunea sau lumea”
- Pentagonul: Avem capacitatea de a continua lupta oricât este nevoie
- Marea Britanie a permis Statelor Unite să folosească bazele militare britanice
- Trump cere ajutorul kurzilor din Irak pentru o ofensivă terestră în Iran
Președintele SUA, Donald Trump, a transmis Marii Britanii că nu are nevoie de portavioanele sale și l-a acuzat pe Prim-ministrul britanic Sir Keir Starmer că „încearcă să intre în războaie după ce noi le-am câștigat deja”, în timp ce SUA și Israelul continuă să lanseze atacuri masive asupra Iranului, în a noua zi a Operațiunii Epic Fury.
Comentariile lui Trump au venit după ce avioanele bombardiere americane au fost văzute aterizând în Marea Britanie, SUA începând să utilizeze bazele britanice pentru „operațiuni defensive specifice”.
„Regatul Unit, odată Marele nostru Aliat, poate cel mai Mare dintre toți, se gândește în sfârșit serios să trimită două portavioane în Orientul Mijlociu. E în regulă, Prim-ministrule Starmer, nu mai avem nevoie de ele – dar vom ține cont. Nu avem nevoie de oameni care intră în războaie după ce noi le-am câștigat deja!”, a scris Trump sâmbătă pe Truth Social.
Întrebat de un reporter despre portavioanele Marii Britanii, Trump a declarat, la bordul Air Force One: „Nu e momentul potrivit. Ar fi fost frumos să le avem acum două săptămâni”.
Guvernul britanic și-a apărat decizia de a nu participa la atacurile inițiale ale SUA și Israelului asupra Iranului, lansate pe 28 februarie, și și-a susținut ferm poziția de a nu se alătura unei campanii militare ofensive ample în Orientul Mijlociu.
La începutul săptămânii, Starmer le-a spus deputaților britanici: „Președintele Trump și-a exprimat dezacordul față de decizia noastră de a nu ne implica în loviturile inițiale, dar este datoria mea să judec ce este în interesul național al Marii Britanii”.
Deși Sir Keir Starmer nu a răspuns direct la ultimul mesaj al lui Trump, a scris mai devreme în Sunday Mirror că „în momente ca acesta, țara are nevoie de seriozitate, nu de jocuri politice”.
Iranul a avertizat țările europene că, dacă vor sprijini atacurile americano-israeliene pe teritoriul său, „atunci vor deveni ținte legitime pentru Iran” și vor fi considerate „parte din război”.
Astăzi, Statele Unite și Israelul primesc sprijin european limitat, strict defensiv, fără ca vreun stat european să se implice în atacuri directe asupra Iranului. Sprijinul european se axează pe protejarea Ciprului și a estului Mediteranei în fața atacurilor iraniene cu drone și rachete asupra bazelor NATO.
Franța a trimis fregata Languedoc, portavionul Charles-de-Gaulle și mijloace antiaeriene în zonă, autorizând baze pentru operațiuni defensive americane și coordonându-se cu Italia și Grecia pentru securizarea rutelor maritime.
Marea Britanie permite utilizarea bazelor Fairford și Diego Garcia, doboară drone iraniene și mobilizează HMS Prince of Wales plus HMS Dragon în Mediterană.
Italia contribuie cu fregata Federico Martinengo în Cipru, Grecia cu navele HN Psara și HN Kimon, iar Germania susține poziția E3 privind „măsurile defensive proporționale”, alături de sprijin logistic.
Secretarul general NATO Mark Rutte a lăudat operațiunea SUA-Israel și obiectivele acesteia, însă a menționat că Alianța Nord-Atlantică nu plănuiește să intervină.
Deși Trump a criticat Spania pentru refuzul de a-și pune bazele la dispoziția SUA, Spania participă totuși cu nave la misiunea comună pentru Cipru.
Operațiunea SUA-Israel a intrat în a noua zi. Noaptea trecută, Teheranul a fost cuprins de flăcări după ce Statele Unite și Israelul au atacat mai multe depozite de petrol.
Lansată pe 28 februarie, la ordinul lui Trump, operațiunea a început după ce Iranul a refuzat să accepte condițiile Statelor Unite pentru un acord nuclear, prin care să renunțe total la programul său nuclear și de rachete care amenință Europa, SUA, Israelul și alte țări din Orientul Mijlociu.
Iranul a ripostat prin atacarea Israelului și a mai multor baze americane din Orientul Mijlociu, inclusiv din Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Kuwait.
Trump i-a avertizat pe oficialii iranieni să capituleze și să scape cu viață, sau să „înfrunte o moarte sigură”.
„Fac din nou apel la IRGC, Regim, Poliția iraniană – DEPUNEȚI ARMELE ȘI AVEȚI IMUNITATE DEPLINĂ, ALTFEL VĂ AȘTEAPTĂ MOARTE SIGURĂ”, a spus Trump.
„Avem cea mai puternică Armată din lume – Marina lor este distrusă, 24 nave distruse în 3 zile – multe nave! Sisteme lor antiaeriene sunt distruse, nu mai au forțe aeriene, nu mai au apărare antiaeriană. Toate avioanele lor sunt distruse. Comunicațiile lor sunt distruse. Rachetele, lansatoarele – toate s-au dus în proporție de 60% și 64%. Dar altfel, o duc destul de bine iranienii…Am și întrebat – ce le-a mai rămas?”, a spus Trump.
Trump a anunțat că Statele Unite au capacitatea de a continua Operațiunea atât cât este nevoie, mai mult de 4-5 săptămâni, până când cele 4 obiective majore ale Statelor Unite și ale Israelului vor fi atinse – anume să distrugă programul de rachete al Iranului, să anihileze Marina iraniană, să oprească Iranul de a deține vreodată o armă nucleară și să oprească Regimul din a mai finanța vreodată armate teroriste din afara țării (grupări teroriste proxy precum Hezbollah, Hamas, Houthi).